Mai mult de o treime din fructele şi legumele cultivate în ferme nu ajung niciodată pe rafturile magazinelor, deoarece sunt deformate sau nu au dimensiunea potrivită, relevă un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Edinburgh, citat duminică de agenţia britanică de presă Press Association.

Acest studiu universitar a estimat că peste 50 de milioane de tone de produse proaspete cultivate în Europa sunt aruncate în fiecare an, în principal pentru că nu respectă standardele supermarketurilor şi ale consumatorilor cu privire la modul în care ar trebui să arate.

Documentul de cercetare descrie pierderea şi risipa alimentară ca fiind "una dintre marile epidemii ale timpului nostru", în timp ce 10% din populaţia lumii suferă de foame cronică.

Autorii cercetării au examinat cantitatea de alimente care este aruncată în Spaţiul Economic European (SEE) în fiecare an fără a mai ajunge la punctele de vânzare.

"Utilizarea esteticii pentru clasificarea şi acceptarea alimentelor proaspete pentru vânzare şi consum este inclusă în normele şi reglementările de calitate alimentară ale Uniunii Europene. Sectorul de distribuţie a produselor alimentare în Europa şi Marea Britanie are un caracter oligopol; un număr mic de lanţuri de supermarketuri controlează o cotă de piaţă importantă. Influenţa acestor 'multipli' le permite să impună criterii 'calitative' de proprietate suplimentare. Produsele care nu respectă aceste standarde pot fi pierdute în lanţul de aprovizionare alimentară, fără să vadă niciodată un raft de supermarket - nu poate trece de furnizor sau chiar să părăsească ferma" - arată cercetarea.

"Estimările noastre sugerează că peste o treime din producţia agricolă totală este pierdută din motive estetice", conchide echipa de cercetători.

Universitatea afirmă că impactul schimbărilor climatice legate de creşterea cantităţii de alimentele risipite - dintre care unele pot fi arate pe câmp, folosite în hrana animalelor sau reutilizate în alt mod - echivalează cu emisiile de carbon a aproape 400.000 de maşini.

Oamenii de ştiinţă sugerează că o mai mare conştientizare a consumatorilor şi o tendinţă spre cumpărături durabile ar putea încuraja vânzarea de legume mai urâte. Ei mai sugerează o utilizare mai mare a produselor defecte, eventual în mărfuri tocate sau prelucrate, sau vânzarea lor la un preţ redus organizaţiilor de caritate.

"Cantitatea de alimente care este irosită atunci când este perfect sigură pentru consum este şocantă într-un moment în care o zecime din populaţia lumii este subnutrită", a declarat profesorul David Reay de la Şcoala de geoştiinţe a universităţii.

"Încurajarea oamenilor de a fi mai puţin pretenţioşi în ceea ce priveşte aspectul fructelor şi legumelor ar putea reduce considerabil deşeurile, diminuând impactul producţiei de alimente asupra climei şi relaxând lanţul de aprovizionare alimentară'', a opinat la rândul său Stephen Porter, de la aceeaşi şcoală.

Studiul a fost publicat în Journal of Cleaner Production. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Gabriela Badea)