Chile a adoptat o lege care prevede limitarea accesului vizitatorilor în Insula Paştelui, celebră pentru statuile sale monumentale ''moai'', din cauza suprapopulării turistice, potrivit AFP.

''Această insulă este magică, toată lumea vrea să o viziteze, dar este şi o insulă delicată, pe care trebuie să o protejăm. Noua lege are ca obiectiv reglementarea turismului'', a declarat preşedintele Chile, Sebastián Pińera, pentru postul de televiziune 24 horas vorbind despre această bucată de pământ situată în sud-estul Oceanului Pacific, la 3.500 de kilometri de Chile.

Creşterea demografică înregistrată pe insula la care se adaugă activitatea turistică şi imobiliară - în special hoteluri - pun în pericol fauna şi flora. În fiecare an, Insula Paştelui, cu o suprafaţă de 168 de kilometri pătraţi, este vizitată de 116.000 de turişti. Populaţia insulei, care s-a dublat în decursul câtorva decenii, este de 7.750 de rezidenţi permanenţi, dintre care 40% sunt indigeni.

Legea, care a intrat în vigoare miercuri, modifică durata maximă a unei vacanţe pentru turişti de la 90 la 30 de zile. În pus, cei care doresc să viziteze acest teritoriu administrat de Chile trebuie să îndeplinească mai multe criterii: să completeze un formular, să deţină rezervare într-un hotel sau să fi fost invitat de un rezident al insulei şi să prezinte biletele dus-întors. Măsura e aplicată atât turiştilor străini, cât şi chilienilor care doresc să viziteze insula.

Textul impune, de asemenea, condiţii pentru cei care doresc să se instaleze pe insulă: trebuie să fie tatăl, mama, soţul, soţia sau fiul unui membru al comunităţii din Rapa Nui.

Gestionarea dificilă a deşeurilor

În plus, doar funcţionarii, salariaţii organizaţiilor care lucrează în numele statului şi cei care dezvoltă o activitatea economică independentă pot locui împreună cu familiile lor în Insula Paştelui.

Locuitorii de pe insulă se plâng de prezenţa masivă a persoanelor venite de pe continent, care, spun ei, sunt cauza supraexploatării şi utilizării defectuoase a resurselor regiunii, a consumului excesiv de apă sau de energie electrică. Acest lucru contribuie, de asemenea, la diluarea culturii locale de origine polineziană, care a dat naştere faimoaselor statui gigant din piatră numite ''moai'', mai susţin rezidenţii.

''Străinii sunt pe cale să preia controlul insulei'', spune primarul acestui teritoriu, Pedro Pablo Edmunds Paoa.

Presiunea turistică s-a răsfrânt asupra serviciilor de bază din insulă, în special asupra gestionării deşeurilor, a declarat recent pentru AFP Ana Maria Gutierrez, consilieră pe probleme de mediu în cadrul municipalităţii.

Dacă în urmă cu zece ani, Insula Paştelui producea 1,4 tone de deşeuri anual, astăzi cantitatea se ridică la 2,5 tone, dintre care o mică parte este reciclată. Până în 2025, se estimează că insula va produce 32 de tone de carton, 18 de plastic, 12 tone de cutii de conserve şi nouă de sticlă.

Acest mic teritoriu în formă de triunghi, cu laturile de 16, 17, respectiv 24 de kilometri, este situat în calea curenţilor marini care poartă cu sine şi deşeurile de pe continent sau de pe ''insula de plastic'' din Pacificul de Sud.

Numele insulei a fost dat de expediţia olandeză condusă de navigatorul Jakob Roggeveen, care a ajuns aici în ziua de Paşte, la 6 aprilie 1722. Chile a anexat insula în 1888. Locuitorii numesc insula ''Rapa Nui'', care semnifică, în limba băştinaşilor, ''buricul lumii''. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Simona Aruştei)