Gazele cu efect de seră, ce contribuie la încălzirea planetei, au atins niveluri record peste tot în lume în 2017, un an marcat de temperaturi anormal de ridicate şi de o topire fără precedent a stratului de gheaţă din Arctica, potrivit unui raport publicat miercuri de Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (National Oceanic and Atmospheric Administration - NOAA) din Statele Unite, informează AFP.

Potrivit acestui raport, publicat anual de NOAA şi de Societatea americană a meteorologilor, un întreg ansamblu de indicatori arată că încălzirea planetei s-a accelerat sub efectul arderii combustibililor fosili, care sporesc concentraţia de gaze cu efect de seră în atmosferă, în 2017 - anul în care Donald Trump a anunţat retragerea Statelor Unite din Acordul pentru climă de la Paris.

Statele Unite reprezintă al doilea poluator mondial după China, însă alegerea în funcţia de preşedinte al cunoscutului miliardar republican i-a adus la putere pe climatosceptici, care se îndoiesc de faptul că omul este responsabil de încălzirea planetei şi au întreprins demersuri pentru a anula legi adoptate de administraţia Obama cu scopul de a limita efectul nefast pe care activităţile umane le au asupra climei.

Noul raport de 300 de pagini, întocmit de peste 450 de oameni de ştiinţă din 60 de ţări, foloseşte cuvântul "anormal" de peste 12 ori pentru a descrie furtuni, secete, temperaturi ridicate şi topiri record ale stratului de gheaţă din Arctica în 2017.

Prezentăm mai jos principalele concluzii ale raportului:

Creşterea concentraţiei de gaze cu efect de seră

Anul trecut, concentraţiile pentru cele mai periculoase trei gaze cu efect de seră eliberate în atmosferă - dioxidul de carbon, metan şi protoxid de azot - au atins niveluri record.

Concentraţia anuală de dioxid de carbon de la suprafaţa Terrei a atins 405 părţi per milion (ppm) - "cel mai înalt nivel înregistrat vreodată de măsurătorile moderne", potrivit raportului.

"Ritmul global de creştere a CO2 s-a înmulţit de aproape patru ori faţă de debutul anilor 1960", precizează acelaşi document.

Căldură

Recordul pentru cel mai călduros an din epoca modernă a fost doborât în 2016, însă 2017 nu a fost departe de a stabili un nou record, întrucât a avut "temperaturi mult mai mari decât media" pe o mare parte a planetei, au subliniat autorii raportului.

În funcţie de datele utilizate, 2017 a ocupat locul al doilea sau al treilea în topul celor mai călduroşi ani începând de la mijlocul secolului al XIX-lea şi până în prezent. De asemenea, "2017 a fost cel mai călduros an fără El Nino" înregistrat vreodată după debutul colectărilor sistematice de date meteorologice de acest tip, a precizat raportul, care face referire la acel fenomen climatic ocazional, ce determină o creştere a temperaturilor.

Anul trecut, temperaturi record au fost înregistrate în Argentina, Uruguay, Spania şi Bulgaria. În Mexic, "recordul de căldură a fost doborât pentru al cincilea an consecutiv".

Retragerea gheţarilor din Arctica

În Arctica, temperatura la sol era cu 1,6 grade Celsius mai mare decât media înregistrată în perioada 1981-2010, iar raportul a subliniat că "Arctica nu a mai cunoscut temperaturi atât de anormal de mari ale aerului şi la suprafaţa apei de peste 2.000 de ani".

În martie, suprafaţa maximală a banchizei era cea mai mică din ultimii 37 de ani, potrivit măsurătorilor făcute cu ajutorul sateliţilor.

Gheţarii planetei s-au retras, de asemenea, pentru al 38-lea an consecutiv.

Potop

"Precipitaţiile pe uscat, în 2017, au fost considerabil mai mari decât media", a subliniat acelaşi raport.

Temperaturile mai mari ale maselor oceanice au determinat o umiditate mai mare, în special în ultimii trei ani, provocând mai multe precipitaţii, în timp ce alte zone ale planetei au suferit perioade îndelungate de secetă.

Albire distrugătoare a coralilor

Încălzirea oceanelor a avut şi consecinţe foarte grave asupra coralilor, provocând albirea acestora, privând astfel bancurile de peşti şi alte vieţuitoare marine de un habitat deosebit de valoros pentru dezvoltarea lor.

"Cel mai recent episod mondial de albire a coralilor a durat trei ani întregi, din iunie 2014 până în mai 2017, şi a fost cel mai lung şi cel mai extins înregistrat vreodată", au dezvăluit autorii raportului. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Irina Giurgiu)