Coralii de mare adâncime din "zona crepusculară" a oceanelor diferă în mod semnificativ de cei care trăiesc mai aproape de suprafaţa apei, diminuând astfel speranţele specialiştilor că aceştia ar putea reprezenta un refugiu pentru vieţuitoarele subacvatice care fug din calea unor ameninţări precum schimbările climatice şi poluarea, conform unui studiu recent, citat de Reuters.

Recifele de corali din apele mai puţin adânci se numără printre ecosistemele cele mai ameninţate de schimbările climatice la nivel mondial.

Marea Barieră de Corali din largul Australiei a fost afectată, în 2016 şi 2017, de episoade severe de albire, un fenomen declanşat de creşterea temperaturii apei care poate cauza moartea recifelor.

O echipă condusă de scafandri din Statele Unite, care a studiat unele recife mai puţin cunoscute din Atlanticul de Vest şi din Oceanul Pacific, situate la adâncimi de 30 - 150 de metri unde lumina solară slăbeşte din intensitate, a descoperit specii de corali şi de peşti care nu seamănă cu cele care trăiesc mai aproape de suprafaţa apei.

"Am fost surprinşi să constatăm o atât de mică întrepătrundere", a declarat pentru Reuters Luiz Rocha din cadrul Academiei de ştiinţe din California, una dintre autorii cercetării publicată joi în jurnalul Science.

Mai puţin de 5% dintre peşti şi corali trăiesc atât în ape adânci cât şi mai aproape de suprafaţa apei, contrar estimării precedente a oamenilor de ştiinţă care prevedea un procent de 60-75%, bazat pe consemnări efectuate în timp.

"Potenţialul pentru recifele de adâncime de a servi drept refugiu este mult mai mic decât am sperat iniţial", au notat oamenii de ştiinţă.

În plus, ca şi în cazul recifelor de suprafaţă, şi cele aflate la adâncimi mai mari se confruntă cu ameninţări printre care se numără schimbările climatice, furtunile şi poluarea.

Spre exemplu, în largul Filipine scafandrii au descoperit fire de plastic de la năvoade încurcate în recifele aflate la distanţe mai mari de suprafaţă, dar şi corali de adâncime afectaţi de apele calde, în largul Bahamas.

Rocha a precizat că oamenii de ştiinţă au amplasat senzori de temperatură în zona crepusculară pentru a observa până la ce distanţă erau afectaţi coralii de adâncime de creşterea temperaturilor oceanului, cu cele mai mari valori la suprafaţă.

Recifele de adâncime acoperă cel puţin aceeaşi suprafaţă a oceanelor ca şi cea a recifelor de corali de ape mai mici, a estimat Rocha. Unele recife, precum cele din largul gurii Amazonului, există numai la adâncime.

Autorii au atras atenţia cu privire la nevoia de protecţie a coralilor care trăiesc la distanţe mai mari de suprafaţa apei, spre exemplu prin extinderea zonelor protejate şi interzicerea utilizării traulelor de adâncime care pot dăuna solului subacvatic.

Printre studiile realizate anterior s-a numărat o cercetare efectuată în 2016 de Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu care a identificat dovezi potrivit cărora unele recife de adâncime pot acţiona ca "bărci de salvare" pentru coralii de mică adâncime din apropiere. Însă, în studiu s-a menţionat totodată că recifele de adâncime "ar putea fi la fel de vulnerabile ca şi cele de ape mai puţin adânci. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Simona Aruştei)