Genomul koala, un marsupial cu alura unui ursuleţ din pluş, animal emblematic al Australiei, a fost secvenţiat recent de oamenii de ştiinţă. Reuşita cercetătorilor australieni ar putea contribui decisiv la protejarea acestui animal vulnerabil, a cărui populaţie a scăzut spectaculos în ultimele decenii, informează AFP.

"Koala sunt ameninţaţi în Australia. Secvenţierea genomului ne-a ajutat să documentăm şi să înţelegem mai bine diversitatea lor genetică şi va contribui la viitoarele programe de conservare", a explicat pentru AFP Rebecca Johnson, cercetătoare la Australian Museum din Sydney şi coautoare a studiului.

Koala trăiesc în sălbăticie în pădurile din estul şi sud-estul Australiei, dar şi pe anumite insule de pe continentul australian. Însă aceste animale emblematice australiene, despre care unii nu ezită să afirme că reprezintă "o comoară naţională", sunt victimele distrugerii habitatului, ale modificărilor climatice, şoferilor neatenţi şi ale câinilor.

În momentul sosirii primilor colonişti britanici în Australia, în 1788, populaţia de koala era de peste 10 milioane de exemplare. Fundaţia Australiană pentru Koala estimează că în prezent doar 43.000 de exemplare trăiesc în sălbăticie. Din acest motiv, koala a fost înscris în categoria speciilor vulnerabile de pe lista roşie a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (UICN).

Peste 50 de cercetători din şapte ţări au colaborat la acest studiu, publicat luni în revista Nature Genetics. Ei au descoperit 26.558 de gene, decriptând genomul acestui marsupial cu "un grad de precizie de 95,1%, comparabil cu cel al genomului uman".

Cercetarea a oferit informaţii utile despre biologia unică a acestui animal endemic al Australiei. Oamenii de ştiinţă au descoperit astfel "o excelentă cutie cu unelte", un ansamblu special de gene, care permit exemplarelor de koala să digereze frunze şi coajă de eucalipt, în contextul în care fenolii conţinuţi de aceşti arbori s-au dovedit toxici pentru alte specii.

Koala devorează cu uşurinţă un kilogram de frunze de eucalipt pe zi (chiar dacă doarme 20 de ore din 24).

"Acest detaliu i-a ajutat probabil să îşi găsească o nişă pentru a supravieţui. Ei puteau astfel să conteze pe o sursă de hrană ce avea puţină concurenţă, întrucât celelalte specii nu pot să se detoxifice atât de eficient", a explicat Rebecca Johnson.

Însă acel atu s-a întors împotriva lor: acest regim aproape exclusiv îi face deosebit de vulnerabili în urma dispariţiei pădurilor de eucalipt, în contextul intensificării agriculturii şi urbanismului.

Cercetătorii au identificat, de asemenea, genele asociate sistemului imunitar. Este un pas înainte în direcţia dezvoltării unor vaccinuri eficiente împotriva anumitor maladii, precum chlamydia, care face ravagii în rândul populaţiilor de koala. În prezent nu există un tratament împotriva acestei infecţii transmise pe cale sexuală, bănuită că provoacă orbire, sterilitate şi deces prematur.

Or, dezvoltarea umană, care s-a accentuat pe teritoriile în care trăiesc koala, forţează animalele să trăiască mai apropiate unele de altele, fapt ce sporeşte interacţiunile dintre indivizi şi riscurile de contaminare.

Potrivit cercetătorilor, exemplarele izolate prin fragmentarea habitatelor devin în general mai sărace pe plan genetic, fapt ce poate să ducă la consangvinizare. Potrivit autorilor studiului, această problemă este mai accentuată în rândul exemplarelor de koala care trăiesc în statele Victoria şi Australia de Sud decât în cazul "verişorilor" lor din Queensland şi New South Wales.

Decriptarea ADN-ului acestor populaţii "ne permite să facem recomandări pentru conservarea diversităţii", atunci când aceasta există, şi "să organizăm deplasări ale unor populaţii pentru ameliorarea diversităţii genetice", acolo unde acest fapt se impune, a concluzionat Rebecca Johnson. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu; editor: Mihaela Nicolaescu, editor online: Simona Aruştei)