Peste douăzeci de ţări, de la Germania, Franţa şi Marea Britanie până la state insulare din Oceanul Pacific, au anunţat, joi, că vor încerca să îşi limiteze până în anul 2020 emisiile de gaze cu efect de seră peste obiectivele prevăzute în cadrul Acordului de la Paris, informează Reuters.

Statele au salutat o decizie a secretarului general al ONU, Antonio Guterres, de a găzdui un summit, organizat în septembrie 2019, pentru revizuirii luptei împotriva încălzirii globale de la momentul în care aproape 200 de guverne au semnat în 2015 Acordul de la Paris.

"Ne angajăm să explorăm posibilitatea de intensificare a obiectivului'', au susţinut cele 23 de naţiuni într-un comunicat emis de Republica Insulelor Marshall din Pacific cu referire la obiectivele acţiunilor întreprinse până în anul 2020. "Facem apel la alte ţări să ni se alăture şi să îşi exprime dorinţa de a conduce din primele rânduri'' această luptă, se mai arată în document.

De asemenea, Guvernele şi-au luat angajamentul de a încuraja adoptarea unor strategii pe termen lung în vederea scăderii emisiilor, dar şi finanţarea şi investiţiile în proiecte ce vor contribui la atingerea obiectivelor prevăzute în Acordul de la Paris.

Semnatarele documentului sunt: Argentina, Marea Britanie, Canada, Chile, Columbia, Costa Rica, Danemarca, Etiopia, Republica Insulelor Fiji, Finlanda, Franţa, Germania, Maldive, Republica Insulelor Marshall, Mexic, Monaco, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Rwanda, statul insular Sfânta Lucia, Spania şi Suedia.

Documentul, intitulat ''Declaration for Ambition'', subliniază angajamentul faţă de principiile Acordului de la Paris, care doreşte de asemenea înăsprirea obiectivelor climatice pentru eliminarea în acest secol a poluării în urma utilizării de combustibili fosili.

În lumina unui raport al UNO realizat de importanţi oameni de ştiinţă climatologi, a cărui publicare este prevăzută pentru luna octombrie, statele semnatare şi-au luat angajamentul de a căuta modalităţi de limitare a creşterii temperaturilor medii la nivel global care cauzează valuri de căldură, ploi torenţiale şi secetă.

Potrivit informaţiilor scurse din conţinutul acestui raport, în cazul în care guvernele nu vor lua măsuri "rapide şi ample", până în anul 2040 încălzirea va depăşi valoarea de 1,5 grade Celsius peste nivelul din perioada preindustrială, cel mai strict obiectiv prevăzut în Acordul de la Paris.

Cel mai mare producător mondial de gaze cu efect de seră, China, nu se numără printre statele care promit acţiuni mai rapide în acest sens, însă declaraţia are caracter preliminar, alte naţiuni fiind binevenite să semneze acest angajament. Beijingul se numără printre semnatarii Acordului de la Paris.

Puterea actului de referinţă a fost slăbită în urma deciziei preşedintelui Donald Trump de retragere din acest acord a Statelor Unite, al doilea cel mai important producător de gaze cu efect de seră la nivel mondial. Trump şi-a exprimat îndoielile privind dovezile ştiinţifice potrivit cărora gazele cu efect de seră rezultate în urma activităţilor antropice reprezintă principala cauză a încălzirii climei şi doreşte să promoveze industria cărbunelui.

La polul opus, statele insulare mici susţin că topirea gheţarilor va contribui la creşterea nivelurilor oceanelor şi le va inunda teritoriile. ''Dacă nu ne sporim ambiţia la nivel mondial până în 2020 va fi prea târziu pentru micul meu stat insular", a declarat într-un comunicat Hilda Heine, preşedintele Republicii Insulelor Marshall.

Acordul de la Paris privind schimbările climatice a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016.

În data de 12 decembrie 2015, cele 196 de state participante la cea de-a 21-a Conferinţă a Părţilor de la Paris (COP 21) au semnat un acord prin care se angajează să depună eforturi pentru a limita creşterea temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius. Dintre cele 195 de state reprezentate la conferinţa din capitala Franţei, 186 au anunţat măsuri privind limitarea sau reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până la orizontul anului 2030.

Documentul stabileşte un set de reguli ambiţioase şi obligatorii din punct de vedere juridic, în domeniul schimbărilor climatice, inclusiv reduceri cuantificabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Simona Aruştei)