Autostrăzile, exploatările industriale sau aşezările umane care apar în mijlocul zonelor ocrotite doar pe hârtie ameninţă o treime dintre zonele lumii cu importanţă din punctul de vedere al biodiversităţii, a avertizat o echipă internaţională de cercetători în urma analizei a milioane de kilometri pătraţi de arii protejate de pe planetă, informează AFP şi Xinhua citând un raport publicat joi în revista Science.

O treime dintre zonele desemnate oficial ca fiind "protejate" se confruntă cu o "presiune umană semnificativă", se arată în raport.

În aceste condiţii, pe 5,96 milioane de kilometri pătraţi de teren protejat - echivalentul a două treimi din suprafaţa Chinei - protecţia speciilor ameninţate cu dispariţia scade cu viteză considerabilă.

"Doar pe 10% dintre terenuri activitatea umană este total absentă, însă majoritatea acestor zone se află în regiuni izolate, în ţări de latitudine înaltă precum Rusia şi Canada", se adaugă în raport.

Problema este urgentă în Asia, Europa şi Africa, a explicat James Watson, coautor al studiului şi director de cercetare în cadrul Wildlife Conservation Society, o organizaţie pentru protecţia naturii.

"Majoritatea statelor fac primul pas şi creează arii protejate, însă se opresc aici şi uită munca mai dificilă şi mai importantă care constă în finanţarea gestionării acestor zone ocrotite pentru a preveni orice ingerinţă umană semnificativă", a explică el pentru AFP.

Parcurile, pădurile, zonele muntoase cele maritime ocrotite oferă un refugiu păsărilor, mamiferelor şi vieţuitoarelor marine în scopul conservării biodiversităţii.

Comunitatea internaţională a devenit conştientă de acest lucru. Din 1992 suprafaţa de teren declarată protejată s-a dublat.

Însă, de la un capăt la altul al Pământului, exemplele de infrastructură construită în interiorul rezervaţiilor naturale abundă. În Kenya, o linie feroviară trece prin Parcul Naţional Tsavo unde trăieşte rinocerul negru, o specie ameninţată cu dispariţia. În aceeaşi regiune "există un proiect în stadiu avansat pentru construirea unei autostrăzi cu şase benzi", după cum a adăugat James Watson.

În Australia, activităţi petroliere au loc în Parcul Naţional Barrow Island, habitatul natural al wallaby - un animal similar cangurului dar mai mic - dar şi al şobolanului cangur şi al altor speciii de marsupiale aflate în pericol de extincţie.

Pe insula indoneziană Sumatra, peste 100.000 de persoane s-au stabilit în mod ilegal în interiorul Parcului Naţional Bukit Barisan Selatan ocupând terenurile tigrului de Sumatra, al urangutanilor şi rinocerilor. Aproximativ 15% din suprafaţa parcului a fost acoperit cu plantaţii de cafea.

În Statele Unite, marile parcuri Yosemite şi Yellowstone s-au confruntat cu apariţia ''infrastructurii turistice din ce în ce mai sofisticate în interiorul frontierelor lor''.

''Am descoperit infrastructuri rutiere importante, cum ar fi autostrăzile, (suprafeţe exploatate pentru) agricultura industrială şi chiar şi oraşe întregi în interiorul zonelor care trebuiau să fie dedicate protecţiei naturii'', a declarat Kendall Jones, coautoare a studiului şi cercetătoare la Universitatea Queensland din Australia.

În total, peste 90% dintre zonele protejate ale lumii, precum rezervaţiile şi parcurile naturale, sunt afectate de "activităţile umane nefaste".

Pentru stoparea daunelor, cercetătorii fac apel la statele lumii să elibereze fondurile necesare pentru protejarea biodiversităţii în interiorul frontierelor lor.

În acest sens, există şi poveşti de succes. Unele dintre ele, amintite de James Watson, sunt Rezervaţia Keo Seima din Cambodgia, Parcul Naţional Madidi în Bolivia dar şi Rezervaţia Biosferei Yasuni din Ecuador.

AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)