Creşterea nivelului oceanului planetar se accelerează, iar nivelul apei ar putea urca cu 65 de centimetri până la finalul secolului, o estimare în conformitate cu datele Naţiunilor Unite şi care ar putea reprezenta un pericol serios pentru oraşele din zonele de coastă, se precizează într-un studiu publicat luni, informează AFP.

Ritmul anual al creşterii nivelului oceanelor, care este în prezent de aproximativ 3 milimetri, s-ar putea tripla şi ajunge la 10 milimetri în plus în fiecare an până în 2100, potrivit datelor publicate de revista Academiei americane de ştiinţe (PNAS).

Rezultatele acestei cercetări se bazează pe datele colectate cu ajutorul sateliţilor pe o perioadă de 25 de ani şi ''sunt aproximativ în acord cu estimările raportului AR5 (prezentat în 2014) al grupului de experţi pe probleme de climă al ONU (GIEC)''.

''Această accelerare, provocată în principal de topirea rapidă a gheţarilor din Groenlanda şi Antarctica, poate dubla creşterea totală a nivelului oceanelor până în 2100, spre deosebire de estimările care plecau de la principiul potrivit căruia creşterea va fi constantă'', a explicat autorul principal al studiului Steve Nerem, profesor de inginerie aeronautică la Universitatea din Colorado.

Cu această creştere care se accelerează de la an la an, nivelul oceanelor va creşte cu peste 60 de centimetri până la finalul secolului, potrivit profesorului Nerem. ''Şi este desigur o estimare prudentă'', avertizează cercetătorul.

Schimbările climatice determină creşterea nivelului oceanului planetar prin două fenomene: topirea rapidă a gheţarilor de la poli şi concentraţia crescută de gaze cu efect de seră din atmosferă.

Acest ultim fenomen produce creşterea temperaturii apei, iar apa caldă, cu o densitate mai mică decât cea rece, ocupă un spaţiu mai mare. Acest mecanism este responsabil pentru jumătate dintre cei şapte centimetri de creştere constatată în decursul ultimilor 25 de ani, potrivit profesorului Nerem.

''Acest studiu subliniază rolul important pe care îl au datele colectate cu ajutorul sateliţilor pentru validarea modelelor de estimări referitoare la schimbările climatice'', a subliniat la rândul său John Fasullo, climatolog la Centrul Naţional pentru Cercetare Atmosferică şi coautor al studiului. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ada Vîlceanu)