COMUNICAT DE PRESĂ

Pactul pentru diagnostic precoce și management modern al cancerului bronhopulmonar și lansarea rezultatelor proiectului de screening „Oltenia respiră mai bine”

Semnarea oficială a „Pactului pentru diagnostic precoce și management modern al cancerului bronhopulmonar” a reunit principalii actori din sistemul de sănătate românesc, într-un efort coordonat de a transforma radical managementul celei mai agresive patologii oncologice din țară. Evenimentul, susținut de Hubul de Inovație în Sănătate și inițiat de Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) din Craiova, marchează oficial instituirea unui cadru național de colaborare multidisciplinară și tranziția de la inițiative regionale de succes la politici publice de amploare, relevante la nivel național.

Pactul vine ca urmare a derulării cu succes a proiectului de screening și informare „Oltenia respiră mai bine”, coordonat academic de UMF Craiova, ale căror rezultate au fost prezentare în cadrul evenimentului. Proiectul aduce în prim plan necesitatea unor eforturi crescute pentru diagnosticarea precoce a cancerului bronhopulmonar și importanța completării politicilor de sănătate și a procedurilor actuale, în beneficiul pacienților.

„Rezultatele proiectului «Oltenia respiră mai bine» demonstrează că screeningul organizat și colaborarea multidisciplinară pot schimba radical prognosticul pacienților cu cancer bronhopulmonar. Prin acest Pact, facem un pas esențial de la un model regional validat către construirea unui cadru național coerent, bazat pe prevenție, diagnostic precoce, inovație și acces rapid la tratament pentru pacienții din România”, a declarat Prof. Univ. Dr. Dan-Ionuț Gheonea, Rector Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova.

Radu Rășinar, Vicepreședinte al Asociației Local American Working Group (LAWG) - membru fondator al Hubului de Inovație în Sănătate, a adăugat: “Proiectul de la Craiova demonstrează că, atunci când există colaborare, viziune și coordonare între specialități, soluțiile pentru diagnostic precoce în depistarea cancerului bronhopulmonar pot funcționa. Următorul pas firesc este scalarea rapidă a acestor soluții și transformarea măsurilor propuse prin Pact în practică medicală curentă. Valoarea acestui Pact pentru diagnostic precoce și management modern al cancerului bronhopulmonar, asumat astăzi, nu va fi dată de semnături, ci de viețile pe care le poate schimba.”

O realitate alarmantă: Diagnosticul tardiv costă vieți

În România, cancerul bronhopulmonar reprezintă prima cauză de deces prin cancer, provocând anual peste 13.500 de decese (aproximativ 20% din totalul mortalității oncologice). Principala vulnerabilitate a sistemului o reprezintă depistarea tardivă: peste 70% dintre cazuri sunt identificate în stadii avansate (IIIb-IV), când opțiunile de tratament sunt limitate, iar rata de supraviețuire la 5 ani se situează sub media Uniunii Europene (aproximativ 13%).

În contrast puternic, depistarea bolii în stadiul I crește rata de supraviețuire la 5 ani până la 80%. Această realitate statistică a determinat adoptarea de urgență a Pactului, reunind expertiza diferitelor specialități medicale și colaborarea între instituții, în acord cu Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului (Legea 293/2022) și cu Planul European de Combatere a Cancerului, precum și conform Rezoluției Organizației Mondiale a Sănătății din 2025 privind Sănătatea Plamânilor, care prevăd elaborarea de acțiuni și politici de sănătate bazate pe dovezi pentru prevenirea, screening-ul și diagnosticarea cancerului pulmonar.

Prof. Univ. Dr. Laura Mazilu, Președinte Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR) consideră că „Societatea Națională de Oncologie Medicală din România este onorată să fie membru al Hubului de Inovație în Sănătate, implicarea noastră fiind firească prin colaborarea multidisciplinară pe care o exersăm zilnic în comisiile dedicate. Ca reprezentant al medicilor oncologi din România, știu cât de important este diagnosticul precoce și accesul la opțiuni terapeutice inovatoare, iar proiectul arată concret ce se poate face în acest sens. Acest demers evidențiază rolul central al colaborării între specialități și parteneri și nu ar fi posibil fără implicarea constantă a industriei și a susținerii asociațiilor de pacienți. SNOMR susține politici de prevenție și educație și dezvoltarea consiliilor multidisciplinare în mai multe spitale, pentru a asigura cele mai bune șanse pacienților oncologici.”

De la modelul de succes „Oltenia respiră mai bine” la acțiune națională

La baza Pactului stau rezultatele validate în cadrul „Oltenia respiră mai bine”, un proiect-pilot de screening coordonat academic de UMF Craiova, prin Hubul de Inovație în Sănătate, în parteneriat cu Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR). Desfășurat sub forma unui studiu transversal în rândul angajaților Complexului Energetic Rovinari, acest model regional de succes a revoluționat traseul de diagnostic. Din rândul participanților la proiect, peste 50% au fost clasificați cu risc intermediar sau înalt pe baza chestionarului de evaluare. La 75,3% dintre persoanele care au efectuat investigația LDCT (tomografie computerizate cu doză mică) au fost identificați noduli pulmonari, dintre care 7,5% au prezentat un risc de malignitate. De asemenea, între cei investigați prin LDCT, 22,6% au prezentat emfizem pulmonar, iar 37,1% au avut calcificări coronare evidențiate. Proiectul a evidențiat beneficiile majore ale integrării tehnologiei moderne: de la utilizarea chestionarelor de risc și tomografiei computerizate cu doză mică (LDCT), până la aplicarea Inteligenței Artificiale pentru identificarea nodulilor incidentali și crearea unui circuit ultrarapid între imagistică, pneumologie și oncologie.

Conf. Univ. Farm. Carmen Oancea, UMF Craiova - coordonator academic al proiectului de screening, a evidențiat faptul că „Proiectul «Oltenia respiră mai bine» a confirmat importanța identificării active a persoanelor cu risc și beneficiile integrării tehnologiilor moderne în practica medicală. Utilizarea investigațiilor LDCT, a instrumentelor digitale de evaluare și a soluțiilor bazate pe Inteligență Artificială poate reduce semnificativ întârzierile de diagnostic și poate crea un traseu mult mai eficient pentru pacient, de la suspiciune la intervenție terapeutică. Identificarea zonelor industriale cu factori de risc asociați și facilitarea circuitului medical al cetățenilor au fost puncte cheie ale proiectului ce poate fi ușor replicat național.”

Prin semnarea Pactului, partenerii instituționali și organizațiile participante își asumă implementarea unui model național, bazat pe câteva obiective clare:

• Îmbunătățirea accesului la diagnostic precoce: Promovarea investigațiilor LDCT pentru populația la risc și standardizarea raportării nodulilor pulmonari conform ghidurilor internaționale (Lung-RADS, Fleischner).
• Optimizarea și standardizarea traseului pacientului: Reducerea timpilor de așteptare și crearea unui circuit rapid de la identificarea riscului până la confirmarea diagnosticului și inițierea tratamentului.
• Consolidarea rolului medicinei de familie: Integrarea instrumentelor de stratificare a riscului în activitatea de rutină a medicilor de familie.
• Coordonare multidisciplinară (MDT): Standardizarea managementului clinic prin echipe multidisciplinare.

Semnatar al Pactului, Prof. Univ. Dr. Florin Mihălțan, Președinte Societatea Română de Pneumologie (SRP) a declarat: „Pneumologul joacă un rol central în stabilirea unui diagnostic final corect, mai ales având în vedere factorii de risc suplimentari, precum tabagismul și poluarea, care pot influența evoluția afecțiunilor respiratorii. În acest context complex, proiectul evidențiază modul în care abordarea integrată, colaborarea multidisciplinară și efortul colectiv pot conduce la rezultate concrete în îmbunătățirea sănătății respiratorii la nivel regional. Screeningul facilitează depistarea precoce a bolilor și poate identifica și diagnostice incidentale, așa cum s-a observat cu LDCT în cadrul proiectului. În acest sens, Hub-ul de Inovație poate sprijini dezvoltarea unor strategii orientate spre prevenție și acces la screening, contribuind la identificarea timpurie a patologiilor respiratorii”.

Prof. Univ. Dr. Gheorghe Iana, Președinte Societatea de Radiologie și Imagistică Medicală din România (SRIM) consideră că “Rezultatele proiectului reprezintă o confirmare clară a impactului pe care colaborarea multidisciplinară și implicarea specialiștilor, industriei și asociațiilor de pacienți îl pot avea asupra îmbunătățirii serviciilor de sănătate și a parcursului pacientului. Aș vrea să felicit echipa de proiect pentru reușita de a pune împreună toți acești actori, demonstrând că doar prin parteneriat putem dezvolta modele eficiente de prevenție, diagnostic și tratament”.

“Felicit UMF Craiova și echipa de proiect pentru modelul de succes pe care l-au dezvoltat, model care ar trebui preluat și implementat ca parte integrantă a practicii clinice. Societatea Națională de Medicina Familiei rămâne deschisă către parteneriate care susțin prevenția și inovarea în sănătate, subliniind rolul esențial pe care medicii de familie îl au în procesul de screening”, a menționat Conf. Univ. Dr. Gindrovel Dumitra, Vicepreședinte Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF).

O largă coaliție pentru viață

Pactul semnat astăzi reunește o masă critică de decidenți și experți, printre semnatari și participanți la eveniment numărându-se: Comisia pentru sănătate şi familie din Camera Deputaților, Alianța Universitară G6-UMF, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, societățile medicale de profil - Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR), Societatea Română de Pneumologie (SRP), Societatea de Radiologie și Imagistică Medicală din România (SRIM), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF) - Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), asociațiile de pacienți parte din Hub - Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune - precum și Asociația Local American Working Group (LAWG) și companiile farmaceutice AstraZeneca, Bristol Myers Squibb, Johnson&Johnson, Pfizer și Roche.

Următorul pas concret îl reprezintă realizarea unui document de consens cu recomandările de politici de sănătate evidențiate în cadrul evenimentului și constituirea unui grup de lucru interdisciplinar și interinstituțional care să formuleze propuneri tehnice și să monitorizeze progresul. În cadrul evenimentului, specialiștii au definit deja primele recomandări prioritare pentru următoarele 6-12 luni, asigurând premisele unui cadru predictibil, sustenabil și echitabil pentru accesul pacienților români la inovație și diagnostic rapid pentru depistarea precoce a cancerului bronhopulmonar.

Proiectul a fost dezvoltat cu susținerea companiilor farmaceutice AstraZeneca, Bristol Myers Squibb, Johnson&Johnson, Pfizer și Roche.

Hubul de Inovație în Sănătate a fost inițiat în 2023 de Alianța Universitară G6-UMF și Asociația Local American Working Group (LAWG), având Ministerul Sănătății drept partener strategic, și susține dezvoltarea de proiecte inovatoare și politici publice aliniate cu prioritățile majore de sănătate publică din România.

 Quinn Media SRL