Violența școlară nu înseamnă doar lovituri. Iată cum recunoști semnele și ce pot face adulții

[Donează] [2]

[O profesoară întinde mâna, cu un zâmbet, spre o fetiță cu ghiozdan roșu rămasă deoparte în curtea școlii]
De ce devin copiii victime ale violenței în școli? Cum recunoști semnele

Dragă Prieten Salvați Copiii,

În ultimii ani, cazurile de violență din mediul școlar au devenit tot mai vizibile în spațiul public. Deși multe incidente ajung în atenția mass-media doar atunci când implică agresiuni grave, realitatea este că violența școlară are numeroase forme, unele dintre ele mult mai subtile și greu de observat. Insultele repetate, excluderea din grup, umilirea publică, răspândirea de zvonuri sau intimidarea online pot avea efecte la fel de severe asupra dezvoltării emoționale a copiilor precum violența fizică.

Școala ar trebui să reprezinte un spațiu sigur, în care copiii să se dezvolte, să învețe și să își construiască relații sănătoase.

Atunci când violența devine parte a experienței școlare, impactul se resimte nu doar asupra victimelor, ci și asupra agresorilor, martorilor și întregului climat educațional.

Ce înseamnă violența școlară?

Violența școlară include orice comportament intenționat care provoacă suferință fizică, emoțională sau socială unui elev. Aceasta poate lua forme diferite:
Cele 4 forme ale violenței școlare.

Violența fizică: lovirea, împingerea, îmbrâncirea; distrugerea bunurilor personale; amenințările cu agresiuni fizice.
Violența verbală: jigniri și porecle; ironii și umiliri repetate; amenințări și șantaj.
Violența relațională: excluderea intenționată din grup; răspândirea de zvonuri; izolarea socială; manipularea relațiilor dintre colegi.
Cyberbullying-ul: mesaje jignitoare în mediul online; distribuirea de fotografii sau informații fără acord; comentarii umilitoare pe rețele sociale;
hărțuirea prin aplicații de mesagerie.

Ce este bullying-ul
Atunci când aceste comportamente sunt REPETATE ȘI EXISTÃ UN DEZECHILIBRU DE PUTERE între agresor și victimă, vorbim despre bullying.

Bullying-ul presupune intimidarea, umilirea sau hărțuirea repetată a unui copil de către unul sau mai mulți colegi.

Care sunt cauzele violenței în școli?

Violența nu apare niciodată în mod întâmplător. Ea este rezultatul interacțiunii dintre factori individuali, familiali, școlari și sociali.

Cauzele violenței în școli, de la copil spre exterior: copilul (dificultățile emoționale și comportamentale; nevoia de statut și apartenență), familia (modelele învățate în familie), școala (climatul școlar), mediul social și online (expunerea la violență).

Modelele învățate în familie
1
Copiii învață prin observare. Atunci când sunt expuși frecvent conflictelor,pedepselor fizice, umilirilor sau agresivității verbale, există riscul să considere aceste comportamente normale și să le reproducă în relațiile cu ceilalți. Expunerea la modele agresive în familie reprezintă unul dintre factorii importanți care favorizează dezvoltarea comportamentelor agresive.

2
Dificultățile emoționale și comportamentale

Copiii care au dificultăți în reglarea emoțiilor, tolerează greu frustrarea sau manifestă impulsivitate pot recurge mai ușor la agresivitate atunci când se confruntă cu situații dificile.

3
Expunerea la violență în mediul social și online

Jocurile video violente, filmele, rețelele sociale și conținutul agresiv consumat în mod repetat pot contribui la normalizarea violenței și la diminuarea sensibilității față de suferința celorlalți.

4
Nevoia de statut și apartenență

În perioada adolescenței, acceptarea de către grupul de colegi este extrem de importantă. Uneori, comportamentele agresive apar ca modalități prin care un copil încearcă să obțină putere, popularitate sau recunoaștere în grup.

5
Climatul școlar

Lipsa intervenției adulților, reguli neclare sau toleranța față de comportamentele agresive pot crea un mediu în care bullying-ul se dezvoltă și se perpetuează.

O profesoară și o fetiță stau alături pe o bancă în curtea școlii și vorbesc liniștit

Cum recunoaștem semnele că un copil este victimă a bullying-ului?

Mulți copii nu vorbesc despre experiențele lor din rușine, teamă sau din convingerea că situația se va agrava dacă cer ajutor. Din acest motiv, adulții trebuie să fie atenți la schimbările de comportament.

Printre cele mai frecvente semne se numără:
- devine mai retras și mai tăcut;
- pare trist sau anxios;
- evită să meargă la școală;
- se plânge frecvent de dureri de cap sau de stomac;
- își pierde interesul pentru activitățile preferate;
- apar dificultăți de somn;
- rezultatele școlare scad;
- evită colegii sau activitățile sociale;
- vine acasă cu obiecte deteriorate, haine rupte sau vânătăi;
- solicită frecvent bani suplimentari fără explicații clare.

Uneori, copiii pot manifesta iritabilitate, izbucniri emoționale sau chiar comportamente agresive ca reacție la experiențele de victimizare.

Cum recunoaștem un copil care agresează?

La fel de important este să observăm semnele care pot indica implicarea copilului în rolul de agresor:
- conflicte frecvente cu colegii;
- tendința de a domina sau controla alți copii;
- lipsa empatiei față de suferința celorlalți;
- izbucniri de furie;
- atitudini negative față de școală și profesori;
- încălcarea repetată a regulilor;
- nevoia constantă de a impresiona sau de a se impune în grup.

Este important să înțelegem că, în multe cazuri, AGRESIVITATEA ASCUNDE PROPRIILE DIFICULTÃȚI EMOȚIONALE, experiențe traumatice sau lipsa unor modele sănătoase de relaționare.

Ce înseamnă expunerea la bullying?

Expunerea la bullying nu afectează doar copilul care este ținta agresiunilor. Ea îi influențează și pe cei care asistă la astfel de comportamente.

Pe cine afectează bullying-ul. Victimele: anxietate, depresie, scăderea stimei de sine, dificultăți de concentrare, izolare socială, tulburări de somn, performanțe școlare reduse, refuz școlar. Agresorii: comportamente antisociale, relații conflictuale, dificultăți de integrare socială. Martorii: anxietate, nesiguranță, școala percepută ca periculoasă, evitarea intervenției, normalizarea agresivității.

Impact asupra victimelor

Copiii care sunt supuși bullying-ului pot dezvolta anxietate, depresie, scăderea stimei de sine, dificultăți de concentrare, izolare socială, tulburări de somn, performanțe școlare reduse sau refuz școlar.

Pe termen lung, expunerea repetată la bullying poate crește riscul apariției tulburărilor anxioase, al depresiei și al dificultăților de relaționare la vârsta adultă.

Impact asupra agresorilor

Copiii care agresează în mod repetat dezvoltă un risc crescut de comportamente antisociale, relații conflictuale și dificultăți de integrare socială în viața adultă. Frecvența comportamentelor agresive tinde să crească în timp dacă nu există intervenții adecvate.

Impact asupra martorilor

Copiii care asistă frecvent la situații de bullying pot deveni anxioși, nesiguri și pot dezvolta convingerea că mediul școlar este unul periculos. În timp, aceștia pot evita să intervină în situații de nedreptate sau pot ajunge să considere agresivitatea un comportament normal.

Fetița cu ghiozdan roșu merge spre școală alături de colegi și de profesoară, cu brațul unei prietene pe umăr

Ce pot face adulții?

Prevenirea și combaterea violenței în școli necesită colaborarea dintre familie, școală și comunitate.

Adulții pot contribui prin:
- dezvoltarea unui climat bazat pe respect și acceptare;
- modelarea unor comportamente non-violente;
- încurajarea comunicării deschise cu copiii;
- dezvoltarea empatiei și a inteligenței emoționale;
- intervenția rapidă atunci când apar situații de agresiune;
- încurajarea copiilor să solicite ajutor;
- promovarea rezilienței și a abilităților de rezolvare a conflictelor.

Un mediu școlar sigur se construiește prin implicarea activă a adulților, prin educație emoțională și prin transmiterea unui mesaj clar: NICIUN COPIL NU TREBUIE Să FIE UMILIT, EXCLUS SAU AGRESAT PENTRU A FI ACCEPTAT ÎNTR-UN GRUP. Recunoașterea timpurie a semnelor și intervenția promptă pot face diferența dintre o experiență traumatizantă și una depășită cu sprijin, încredere și siguranță.

Recomandări practice pentru profesori: prevenirea și gestionarea violenței școlare

01
Stabiliți reguli clare de respect și conviețuire

Ce poate face profesorul în practică

Elaborați împreună cu elevii reguli de clasă care promovează respectul, cooperarea
și siguranța. Afișați-le vizibil și reveniți periodic asupra lor.

De ce este important
Copiii au nevoie de limite și așteptări clare pentru a înțelege ce comportamente sunt acceptate și care nu.

02
Observați schimbările de comportament

Ce poate face profesorul în practică
Fiți atenți la elevii care devin retrași, lipsesc frecvent, își schimbă grupul de prieteni sau evită anumite activități.

De ce este important
Schimbările de comportament pot reprezenta primele semnale ale unei situații de bullying sau violență.

03
Luați în serios orice semnalare

Ce poate face profesorul în practică
Ascultați cu atenție copilul, evitați minimalizarea situației și transmiteți-i că a procedat corect cerând ajutor.

De ce este important
Elevii sunt mai dispuși să solicite sprijin atunci când se simt crezuți și sprijiniți.

04
Interveniți imediat și consecvent

Ce poate face profesorul în practică
Opriți comportamentul agresiv, discutați separat cu elevii implicați și documentați incidentul, conform procedurilor școlii.

De ce este important
Lipsa intervenției poate transmite mesajul că agresiunea este tolerată.

05
Promovați dezvoltarea competențelor socio-emoționale

Ce poate face profesorul în practică
Introduceți activități despre empatie, gestionarea emoțiilor, comunicare asertivă și rezolvarea conflictelor.

De ce este important
Copiii care înțeleg și își gestionează emoțiile au un risc mai redus de a recurge la agresivitate.

06
Încurajați implicarea pozitivă a martorilor

Ce poate face profesorul în practică
Discutați cu elevii despre rolul lor atunci când observă o situație de bullying și învățați-i cum pot solicita ajutor în siguranță.

De ce este important
Martorii pot contribui semnificativ la oprirea comportamentelor de intimidare.

07
Cultivați sentimentul de apartenență

Ce poate face profesorul în practică

Organizați activități de grup care încurajează colaborarea și integrarea tuturor elevilor.

De ce este important
Un climat pozitiv reduce riscul excluderii și al izolării sociale.

08
Mențineți legătura cu părinții

Ce poate face profesorul în practică

Comunicați regulat despre evoluția copiilor și implicați familia în identificarea soluțiilor atunci când apar dificultăți.

De ce este important
Intervențiile sunt mai eficiente atunci când școala și familia acționează împreună.

09
Fiți un model de comunicare respectuoasă

Ce poate face profesorul în practică
Adresați-vă elevilor cu calm, respect și fermitate, inclusiv în situații dificile.

De ce este important
Copiii învață din comportamentul adulților semnificativi din viața lor.

10
Solicitați sprijin specializat când este necesar

Ce poate face profesorul în practică
Colaborați cu consilierul școlar, psihologul sau alte servicii specializate în cazurile complexe.

De ce este important
Unele situații necesită intervenții multidisciplinare pentru protecția copilului și remedierea efectelor bullying-ului.

Gabriela Alexandrescu
Președinte Executiv Salvați Copiii România