Cantitatea de microplastic existentă în ape reprezintă particule foarte mici care nu dispar niciodată, a declarat, miercuri, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, la ediţia a II-a a Congresului Dunărenilor.

"M-a îngrijorat profund studiul care tratează date referitoare la cantitatea de plastic, microplastic şi macroplastic care se află în Dunăre. Ceea ce pot să vă spun este că vorbim de peste 48 de tone de microplastic. Aceste particule au dimensiuni foarte mici, de câţiva microni, şi ele nu dispar niciodată. Toate aceste cantităţi de plastic care se află în Dunăre şi care au fost determinate la fiecare dintre cele trei puncte de prelevare ne îndeamnă la acţiuni concrete şi, bineînţeles, că ar trebui să ne îngrijoreze. La ultimul Consiliu de Mediu de la Bruxelles am avut o discuţie foarte aplicată cu doamna ministru a Mediului din Austria, Leonore Gewessler, care mi-a prezentat câteva concluzii ale determinărilor pe care statul austriac le-a făcut, tot în legătură cu calitatea Dunării, determinări făcute la Viena. Probabil că, din acest punct de vedere, este foarte important nu doar să folosim aceeaşi metodologie, dar să comparăm aceste date, pentru că, aşa cum am văzut şi în România, cantitatea de poluant şi cantitatea de plastic de la Moldova Veche, spre exemplu, la intrarea în ţară, este diferită de ceea ce avem la Isaccea, la unul dintre punctele finale de determinare", a spus Fechet.

Acesta a adăugat că suntem obligaţi să protejăm atât apele de suprafaţă, cât şi apele subterane, cu atât mai mult cu cât, în contextul schimbărilor climatice, aceste resurse sunt puse în pericol din punct de vedere al poluanţilor pe care îi regăsim în acestea.

"Nu pot să nu vorbesc şi despre schimbări climatice, în contextul în care avem, spre deosebire de perioada din anii trecuţi, 6 sau 7 ani din zece secetoşi. Din acest motiv, suntem obligaţi să protejăm atât apele de suprafaţă, cât şi apele subterane, cu atât mai mult cu cât această resursă, în contextul schimbărilor climatice, este pusă în pericol atât din punct de vedere cantitativ, dar şi din punct de vedere al poluanţilor pe care îi regăsim în aceste ape. Din nefericire, microplastic nu am găsit doar în Dunăre, atunci când am făcut aceste determinări. Am găsit microplastic şi în lacul Siriu, un lac de munte la peste 1.000 de metri altitudine", a precizat demnitarul.

În acest context, ministrul Mediului a făcut referire la rolul pe care Sistemul Garanţie-Returnare îl va avea în scăderea gradului de poluare din apele României.

"Aş dori să mă refer la şi la Sistemul Garanţie-Returnare. Mai sunt doar 21 de zile până când toate PET-urile din România nu vor mai ajunge nici în păduri, nici aruncate la gunoi, aşa cum se întâmplă astăzi, şi să transferăm aceste mari cantităţi de PET şi de plastic acolo unde le e locul, respectiv în fabricile de reciclare, motiv pentru care sunt încrezător că Sistemul Garanţie-Returnare nu va însemna doar investiţii în economia României, nu va însemna doar locuri de muncă nou înfiinţate. În urmă cu câteva zile a fost anunţată investiţia din judeţul Bacău, unde, în Centrul de numărare pentru recipiente SGR, vor fi angajate foarte curând 70 de persoane, la fel cum vor fi angajate alte câteva sute în România. Sistemul Garanţie-Returnare va însemna ape curate, va însemna o Dunăre mai puţin poluată, o Deltă a Dunării mai puţin poluată şi, bineînţeles, Marea Neagră mai puţin poluată. Pe scenariile unor specialişti se pare că există riscul ca, în 2050, sau în 2060, cantitatea de plastic din oceanele lumii să fie mai mare decât cantitatea de peşte", a susţinut Mircea Fechet.

Conform datelor citate de organizaţia de mediu, Dunărea transportă anual 48,5 tone de microplastic şi 48 tone de macroplastic în Marea Neagră, iar pentru stoparea acestui fenomen este nevoie de o abordare integrată, la nivelul întregului fluviu.

Prima ediţie a Congresului Dunărenilor s-a desfăşurat în anul 2022, în parteneriat cu Comisia pentru Mediu şi Echilibru Ecologic din Camera Deputaţilor şi Asociaţia MaiMultVerde şi a reunit la Bucureşti 40 de reprezentanţi ai primăriilor, experţi din domeniu şi alte autorităţi centrale. Cu acea ocazie, a fost lansat "Deşeuri de la sate & oraşe - un ghid practic de implementare şi gestiune a sistemelor de management al deşeurilor pentru autorităţile locale".

Din 2019, Asociaţia MaiMultVerde derulează programul "Cu Apele Curate", ce vizează măsuri de reducere a cantităţii de deşeuri din plastic din apele Dunării şi o creştere a nivelului de conştientizare asupra acestui fenomen. În fiecare an, râurile şi lacurile din toată ţara, în special Delta Dunării, sunt invadate de cantităţi uriaşe de plastic aduse de viituri, fapt ce periclitează biodiversitatea acvatică, calitatea apelor şi valoarea peisagistică a acestora.

Ordonanţa nr. 21/2002 prevede că salubrizarea cursurilor apelor de pe teritoriul localităţilor intră în atribuţiile autorităţii locale. Cu toate acestea, activiştii de mediu consideră că fenomenul este greu de controlat, având în vedere viiturile şi inundaţiile produse anual, care dislocă cantităţi uriaşe de deşeuri. Ca atare, malurile din zonele extravilane sunt "ale nimănui" şi nicio instituţie publică locală, judeţeană sau naţională nu îşi asumă curăţenia acestor areale.

Asociaţia MaiMultVerde, alături de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a organizat miercuri o conferinţă de presă dedicată Congresului Dunărenilor - ediţia a II-a, eveniment în care s-au prezentat concluziile întâlnirii cu autorităţile locale riverane Dunării, pe tema managementului deşeurilor, în vederea diminuării poluării fluviului. AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)