România este foarte vulnerabilă la inundaţii şi la secetă, impactul fiind resimţit în diferite sectoare, se arată în Raportul de Ţară privind Clima şi Dezvoltarea pentru România al Grupului Banca Mondială, lansat marţi.

"România a cunoscut o variabilitate interanuală semnificativă a disponibilităţii resurselor de apă în ultimii treizeci de ani, multe regiuni fiind expuse la risc semnificativ de inundaţii, în timp ce altele se confruntă cu deficitul de apă. Din 1970 până în 2021, inundaţiile au fost cel mai sever dezastru asociat cu vremea în ceea ce priveşte numărul de evenimente, numărul de persoane afectate şi pagubele totale. În continuare, pierderile medii anuale cauzate de inundaţii ar putea ajunge la 1,7 miliarde de euro, afectând 150.000 de persoane, în zonele unde riscul de inundaţii este semnificativ", atrag atenţia autorii raportului.

Pe de altă parte, disponibilitatea resursei de apă în România este aproximativ la jumătate din media UE şi este foarte aproape de pragul de stres hidric. În 2022, România s-a confruntat cu una dintre cele mai severe secete înregistrate vreodată, care a perturbat rezervele de apă din 220 de localităţi, a redus producţia de energie cu o treime (din energie hidraulică) şi a expus la riscuri alte surse de energie (nucleară), a redus producţia agricolă cu cel puţin un sfert, a crescut incendiile de pădure de şapte ori şi a cauzat restricţii de navigaţie pe Dunăre.

"Cu această tendinţă care se estimează că va continua, presiunea asupra resurselor de apă va continua să crească, crescând competiţia pentru apă între agricultură, utilizatorii urbani şi producţia de energie", se mai arată în raport.

Potrivit sursei citate, schimbările climatice se intensifică şi duc la variabilităţi în circuitul apei. În acest context, creşterea capacităţii de stocare şi consolidarea rezilienţei la secetă şi la inundaţii sunt esenţiale. Frecvenţa, intensitatea şi variabilitatea din ce în ce mai mare a evenimentelor hidrologice şi scăderea în general a resursei disponibile de apă necesită reabilitarea şi retehnologizarea amenajărilor de stocare existente, precum şi conservarea şi restaurarea zonelor de retenţie naturală.

"Sunt necesare investiţii majore pentru siguranţa barajelor, reabilitarea barajelor deteriorate, retehnologizarea pentru utilizarea în mai multe scopuri noi şi ajustarea la noile regimuri hidrologice", atrage atenţia BM.

PNRR estimează îmbunătăţirea stării de siguranţă a douăzeci dintre barajele existente de mare prioritate şi instalarea de sisteme de avertizare timpurie la toate barajele existente pentru 316,5 milioane euro. În actualele Planuri naţionale de Management al Riscului la Inundaţii (PMRI) au fost identificate investiţii de 3,8 miliarde euro. În plus, Planul Naţional actualizat de Management al Bazinelor Hidrografice (PNMBH) a inclus măsuri pentru reducerea impactului schimbărilor climatice asupra principalelor corpuri de apă, evaluate la 1,05 miliarde de euro.

De asemenea, raportul menţionează că resursele de apă ale României sunt esenţiale pentru a asigura siguranţa energetică şi energia verde.

"Energia hidraulică este în prezent cea mai mare sursă de energie electrică regenerabilă din România (65% din sursele regenerabile şi 33% din capacitatea instalată la nivel naţional) şi există planuri de extindere a acestei capacităţi. Producătorul de hidroenergie SPEEH Hidroelectrica S.A. plănuieşte extinderea şi modernizarea infrastructurii (incluzând 714 MW capacitate de hidroenergie nou instalată)", punctează experţii BM.

Alte măsuri de adaptare includ instrumente mai bune de prognoză hidrologică, o mai bună coordonare cu alţi utilizatori în bazinul hidrografic, o evaluare mai bună a performanţei sistemului şi a operării în condiţii climatice modificate, creşterea capacităţii deversoarelor, modificarea turbinelor şi a dimensiunii canalelor şi instalarea de panouri solare plutitoare în lacurile de acumulare.

Instituţia financiară internaţională atrage atenţia că inegalităţile existente în ceea ce priveşte accesul la apă riscă să fie exacerbate de schimbările climatice, "însă există soluţii". Aproximativ 25 la sută din populaţie nu este conectată la un sistem centralizat de alimentare cu apă (în principal în mediul rural) şi 60% din apa potabilă provine din surse de suprafaţă (mai vulnerabile la secetă). În plus, 25% dintre locuitorii din mediul rural se bazează pe canalizare neamenajată, crescând riscul de utilizare de apă contaminată din acviferele de mică adâncime poluate ca urmare a practicilor agricole inadecvate şi a lipsei de colectare a deşeurilor solide, potrivit raportului.

"Consolidarea rezilienţei la nivelul populaţiei rurale va necesita diversificarea surselor de apă, reducerea pierderilor de apă, accelerarea eliminării decalajului în alimentarea cu apă şi canalizare, adoptarea unor standarde de eficienţă energetică în domeniul apei şi promovarea reciclării şi a captării biogazului. PNMBH actualizat estimează un necesar de investiţii pentru a asigura conformarea cu Directiva privind Apa Potabilă şi Directiva privind Apele Urbane Uzate şi eliminarea decalajului în ceea ce priveşte alimentarea cu apă şi canalizarea în zonele rurale la 18 miliarde euro", subliniază experţii BM în raport.

Raportul de Ţară privind Clima şi Dezvoltarea pentru România al Grupului Banca Mondială reprezintă un produs elaborat de personalul Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (IBRD), al Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare (IDA), al Corporaţiei Financiare Internaţionale (IFC) şi al Agenţiei Multilaterale de Garantarea Investiţiilor (MIGA), cunoscute în mod colectiv sub numele de Banca Mondială, cu sprijinul unor contribuţii externe. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dãdârlat)

Citeşte şi:

Marina Wes (BM): Cred cu tărie că România poate deveni un lider în regiune în privinţa creşterii durabile şi favorabile mediului

Raport BM: Dezvoltarea unor produse de managementul riscurilor pentru micii fermieri este esenţială