WWF România Fondul Mondial pentru Natură a început demersurile pentru renaturarea unor suprafeţe de pe raza comunelor tulcene Murighiol şi Chilia Veche, reconstrucţia ecologică a zonelor umede fiind singura soluţie durabilă în beneficiul comunităţilor locale în contextul schimbărilor climatice.

Project managerul din cadrul WWF, Iulia Puiu, a declarat, pentru AGERPRES, că proiectul este în fază incipientă, în momentul de faţă investigându-se regimul terenurilor care ar putea fi renaturate în Dunavăţu de Jos şi în Chilia Veche.

"Schimbările climatice şi intensitatea fenomenelor meteorologice au un impact puternic asupra noastră şi a zonelor umede. Contează foarte mult încercările noastre. În primul rând, o zonă renaturată diminuează riscul la inundaţii. Cum frecvenţa ploilor rapide şi în cantitate mare e din ce în ce mai mare, o zonă umedă, în amontele unei localităţi, nu va face decât să preia din acea cantitate foarte mare care se va revărsa pe localitate şi atunci merită, măcar din prisma reducerii riscului la inundaţii, să facem în continuare genul acesta de proiecte", a afirmat Iulia Puiu.

Foto: (c) LUISIANA BIGEA / AGERPRES FOTO

Referindu-se la renaturarea celor 1.000 de hectare din amenajarea agricolă Carasuhat, comuna Mahmudia, proiect derulat în anul 2016, în urma căruia, în primăvara acesta, terenuri agricole din apropiere au fost inundate după ruperea digului, reprezentanta WWF a menţionat că procesul de erodare a digului este unul natural.

"Digurile sunt din pământ. Apa erodează. Este un proces natural. Anul acesta, apele mari şi vântul puternic au produs spargerea digului. Persoanele care lucrau terenurile să spunem se consideră impactate de această întâmplare. Pe de altă parte, comunitatea locală vede în această ruptură de dig un beneficiu, o nouă zonă deschisă pentru ea, pentru a merge acolo la pescuit, cu turiştii pentru a vedea fauna. Depinde de care parte a baricadei eşti", a afirmat reprezentanta WWF.

Ea a mai spus că WWF derulează, în momentul de faţă, un sondaj privind renaturarea zonelor umede, în Mahmudia, Murighiol şi Chilia Veche, până acum încheindu-se doar studiul din Mahmudia.

"Aproape 90% din respondenţii din Mahmudia au spus că vor apa înapoi", a mai precizat Iulia Puiu.

WWF a participat, la finalul săptămânii trecute, la Murighiol, la festivalul de artă "Film în sat", iniţiat de Asociaţia culturală "Cuzin Toma-Dacă eu pot, poţi şi tu!", în timpul căruia a susţinut ateliere de desen pentru copii, dar şi un atelier de analiză a calităţii apelor.

"Încărcătura de fosfaţi este foarte vizibilă. Înseamnă că fosfatul din agricultură a ajuns în apele de suprafaţă de unde e proba noastră luată (zona Dunavăţ - n.r.). Am întâlnit concentraţii mai mari de 5 miligrame pe litru. Se ajunge la eutrofizarea apelor. Recomandarea din punct vedere sanitar ar trebui să vină din partea Direcţiei de Sănătate Publică, dar ce putem recomanda este să avem cât mai multe zone umede care au rolul de a filtra poluanţii proveniţi din orice sursă", a conchis Iulia Puiu.

Festivalul "Film în sat" a fost susţinut financiar de Ministerul Culturii şi Primăria comunei Murighiol. AGERPRES/(A, AS - autor: Luisiana Bîgea, editor: Irina Poenaru, editor online: Adrian Dădârlat)