Antichităţi romane provenite din cea mai mare colecţie privată din Italia - un portret al împăratului Hadrian, statui ale zeiţei Afrodita şi sarcofage - sunt prezentate la Paris în apartamentele restaurate ale reginei Ana de Austria de la Muzeul Luvru din Paris, informează AFP.

Acea colecţie italiană, din care o mică parte este expusă la Luvru începând de miercuri până pe 11 noiembrie, este cea a prinţilor Torlonia. Această familie nobilă, cu origini în regiunea franceză Auvergne şi oraşul Roma, s-a îmbogăţit administrând averea papală.

Numele acestei colecţii excepţionale nu va spune probabil nimic publicului larg, însă ea este una dintre cele mai mari colecţii private de marmură antică din lume.

În mod normal ascunsă publicului, colecţia a fost dezvăluită, începând din 2020, în mai multe expoziţii temporare în Italia.

"Este un eveniment să putem arăta aceste opere publicului francez şi internaţional", a declarat Cecile Giroire, curatoarea generală a expoziţiei.

Muzeul Luvru din Paris, care primeşte aproape 9 milioane de vizitatori în fiecare an, a ales ca spaţiu expoziţional apartamentele recent restaurate ale reginei Ana de Austria, mama lui Ludovic al XIV-lea, supranumit "Regele Soare".

Cele şase camere spectaculos decorate au fost supuse unei renovări complete, care a început în 2022. Această aripă găzduieşte de obicei colecţii permanente de sculpturi antice.

Creaturi mitologice, bestiare, sarcofage, busturi şi statui imperiale din colecţia Torlonia sunt de acum prezentate alături de antichităţile de la Luvru.

"Sunt colecţii care se aseamănă şi, din anumite puncte de vedere, s-ar putea spune că sunt surori", a declarat Cecile Giroire. Ea subliniază că multe situri romane antice, inclusiv vila lui Irod Atticus din Roma, au fost jefuite în numeroase rânduri pentru diferiţi clienţi.

Printre lucrările excepţionale expuse se numără o sculptură în bronz a lui Germanicus, un general roman din dinastia Julio-Claudiană, şi statuia greacă "Il caprone in riposo" ("Capra în repaus"), refăcută de marele sculptor baroc Gian Lorenzo Bernini.

Expoziţia arată, de asemenea, modul în care arta elenistică a inspirat profund sculptura romană - atât în ceea ce priveşte conţinutul, prin preluarea unor elemente din epopeile lui Homer, cât şi în ceea ce priveşte forma, prin reînsuşirea unor coduri, precum nasul drept al personajelor sculptate. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Simona Tatu, editor online: Anda Badea)