Cineastul iranian Mohammad Rasoulof îşi va apăra personal, vineri, la Festivalul de la Cannes, cel mai recent film al său, aflat în cursa pentru trofeul Palme d'Or, prima apariţie publică a regizorului după ce a reuşit să fugă clandestin de regimul de la Teheran, transmite AFP.

O mare voce a cinematografiei iraniene, care a continuat să sfideze cenzura, Mohammad Rasoulof nu a mai pus piciorul la Cannes din 2017, când a fost recompensat cu premiul "Un Certain Regard" pentru "Lerd" ("A Man of Integrity") care abordează problema corupţiei.

În 2020, el a fost împiedicat să părăsească Iranul pentru a-şi primi Ursul de Aur, la Berlinală, pentru pelicula "There Is No Evil" despre pedeapsa cu moartea.

Noul său film, "The Seed of the Sacred Fig", promite să îi deranjeze şi mai mult pe cei aflaţi la putere, relatând povestea unui judecător de instrucţie scufundat în paranoia, într-un moment în care în capitala Teheran izbucnesc demonstraţii uriaşe.

Cineastul a sosit joi la Cannes. Prin prezenţa sa, a 77-a ediţie a festivalului transmite un semnal "tuturor artiştilor care, în lume, suferă violenţe şi represalii prin exprimarea artei lor", a subliniat pentru AFP delegatul general al festivalului, Thierry Frémaux. Şi, într-un context mai larg, este un semnal pentru oponenţii regimului în vigoare în Iran, unde represiunea a continuat să crească de la mişcarea de protest care a zguduit ţara în 2022.

După fuga sa din Iran şi sosirea în Germania, unde şi-a găsit refugiu, cineastul a denunţat, într-un comunicat de presă remis AFP, "maşinăria criminală a Republicii Islamice" care "încalcă în mod continuu şi sistematic drepturile omului". El a adăugat că i-a venit "greu" să creadă că ţara sa tocmai l-a condamnat la moarte pe tânărul rapper Toomaj Salehi, aflat în închisoare.

Potrivit Amnesty International, Iranul, zguduit de o mişcare de protest la sfârşitul anului 2022, după moartea tinerei Mahsa Amini, a executat 853 de persoane în 2023, cel mai mare număr după 2015.

Cineaştii sunt acuzaţi în mod regulat de propagandă împotriva regimului, într-o ţară în care conservatorii concentrează toată puterea. O situaţie cu mici şanse să se schimbe după moartea recentă a preşedintelui Ebrahim Raissi într-un accident de elicopter.

- "Am ales exilul" -

După ce a sfidat ani la rând cenzura, Rasoulof, condamnat în apel la opt ani de închisoare, dintre care cinci cu executare, şi care a fost privat de paşaport, a trebuit să se hotărască să fugă.

El se temea de condamnări suplimentare. "A trebuit să aleg între închisoare şi părăsirea Iranului. Cu inima grea, am ales exilul", a explicat el.

Evadarea lui a fost clandestină, cu preţul unei călătorii de câteva ore, istovitoare şi periculoasă, prin munţi pentru a trece graniţa pe jos.

Rasoulof, care a ajuns cu bine în Germania, unde şi-a găsit refugiu, a explicat că a reuşit să păstreze secretă "identitatea distribuţiei şi a echipei, precum şi detaliile intrigii şi scenariului" celui mai recent film al său.

Unii actori "au reuşit să părăsească Iranul" la timp, a declarat el bucuros. Mulţi alţi membri ai echipei sunt însă încă acolo, iar serviciile de informaţii exercită presiune asupra lor. Ei au fost supuşi unor lungi interogatorii. Familiile unora dintre ei au fost chemate şi ameninţate.

Rasoulof a făcut apel la "comunitatea cinematografică mondială să ofere un sprijin puternic regizorilor".

Festivalurile internaţionale, şi cutia de rezonanţă pe care ele o oferă, reprezintă o formă importantă de recunoaştere pentru cineaştii iranieni care luptă cu regimul, precum Jafar Panahi ("Taxi") sau Saeed Roustayi ("Leila's Brothers"), selectaţi în mod regulat, în pofida represiunii cu care se confruntă.

O serie de personalităţi ale cinematografiei şi-au exprimat sprijinul pentru Mohammad Rasoulof într-o scrisoare deschisă, printre acestea numărându-se actriţa iraniană refugiată în Franţa Zar Amir Ebrahimi, Sandra Hüller din "Anatomy of a Fall", cineaşti precum Fatih Akin, Agnieszka Holland şi Laura Poitras, dar şi doi pretendenţi la trofeul Palme d'Or din 2024, Payal Kapadia şi Sean Baker.

Pe lângă "The Seed of the Sacred Fig", juriul condus de Greta Gerwig va viziona vineri ultima dintre cele 22 de producţii din competiţie, "The Most Precious of Cargoes", un film de animaţie de Michel Hazanavicius ("The Artist", "OSS 117: Cairo, Nest of Spies"), care evocă Holocaustul.

Palmaresul oficial al Festivalului de la Cannes 2024, inclusiv câştigătorul trofeului Palme d'Or, va fi anunţat sâmbătă seară.

Cea de-a 77-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes se desfăşoară în perioada 14-25 mai. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Ana Alecu, editor online: Ada Vîlceanu)