Bruxelles - Corespondentul special al AGERPRES Cristina Zaharia transmite: Conceptul "slow fashion", parte a strategiei UE pentru textile sustenabile şi circulare pentru 2030, a fost una dintre temele promovate şi explicate la Festivalul Noul Bauhaus European (NEB) care se desfăşoară în aceste zile la Bruxelles.

Artista islandeză Katrin Porvaldsdottir, care lucrează exclusiv cu materiale naturale, a dezvăluit, în dezbaterea organizată joi seara, că utilizează ''alge marine ca material pentru design'', deoarece este pasionată să descopere cât mai multe lucruri dintre cele pe care le poate oferi ''cel mai mare ecosistem de pe pământ'', oceanul.

Ea a explicat cum a început să lucreze cu alge marine într-o perioadă în care nu se vorbea absolut deloc despre acestea în Europa, în timp ce culturile asiatice le foloseau deja de secole bune în arta lor culinară, dar şi ca material cu care aprindeau focul.

Foto: (c) Dana Purgaru/AGERPRES

Artista din Islanda a vorbit, de asemenea, despre faptul că lucrează de mult timp cu oameni ştiinţă, biologi marini şi chimişti, cercetători în diverse domenii, care o ajută să afle mai multe despre multitudinea de specii de alge care există în oceane, astfel încât să le poată alege apoi pe cele mai potrivite, pe cele mai rezistente, pentru a le transforma în textile sau pentru a le folosi în alte moduri. De exemplu, algele marine mai pot fi folosite pentru a produce plastic în mod sustenabil.

Foarte important pentru ea este să păstreze textura naturală şi culoarea algelor marine, atunci când le foloseşte pentru a-şi crea propriile obiecte artistice, a explicat Katrin Porvaldsdottir, în timp ce pe ecranul din spatele ei erau proiectate diferite măşti pe care artista le-a confecţionat din alge.

De asemenea, un alt aspect pe care îl consideră foarte important este să poată lăsa moştenire generaţiilor viitoare tot ceea ce a învăţat lucrând cu algele marine. ''Trebuie să ne educăm pe noi înşine, mai întâi, şi trebuie să educăm generaţiile viitoare, pentru că ignoranţa şi indiferenţa ne conduc spre autodistrugere şi nimic altceva", a spus ea.

Foto: (c) Dana Purgaru/AGERPRES

În opinia ei, sunt vitale şi alte aspecte, precum cooperarea între micile şi marile companii, crearea unui dialog intergeneraţional, precum şi între diferitele sectoare de activitate.

Prezentarea artistei islandeze a fost urmată de o masă rotundă sub titlul ''Cum să facem textile durabile'', moderată de Agnieszka Oleksyn-Wajda, conferenţiar specializat în probleme climatice şi directoare a Institutului de Dezvoltare Durabilă şi Mediu al Universităţii Lazarski din Polonia.

Ea a prezentat date furnizate de Uniunea Europeană, conform cărora peste 15 milioane de persoane lucrează în industria textilelor, care este cea de-a patra cea mai dăunătoare industrie în ceea ce priveşte impactul asupra mediului şi climei, după industria alimentară, sectorul imobiliar şi cel al mijloacelor de transport.

Foto: (c) Dana Purgaru/AGERPRES

De asemenea, textilele se află în top trei al industriilor cu impact negativ asupra resurselor de apă sau asupra solului şi în top cinci industrii atunci când vorbim de modul în care utilizează materiile prime şi de emisiile de gaze cu efect de seră în Europa. Aceeaşi industrie produce şi o cantitate uriaşă de deşeuri. Acesta este şi motivul pentru care Comisia Europeană a elaborat o Strategie pentru textile sustenabile şi circulare pentru 2030, în cadrul mai larg al Pactului verde al UE prin intermediul căruia se urmăreşte trecerea la o economie europeană sustenabilă şi mai eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor.

Această strategie, după cum a reamintit Agnieszka Oleksyn-Wajda audienţei, vizează producerea unor textile mai durabile, reparabile şi reciclabile, cu scopul de a minimiza incinerările de deşeuri (care produc poluare) dar şi de a reduce, în general, cantităţile enorme de deşeuri produse de această industrie.

Din perspectiva UE, conceptul de "slow fashion" se referă, de asemenea, la o necesară schimbare de optică în designul vestimentar, care va trebui să creeze haine care să dureze mai mult şi care să fie, în acelaşi timp, mai uşor de reparat sau de reciclat, dar şi la creşterea conştientizării în rândurile consumatorilor şi la inversarea trendului supraproducţiei.

Foto: (c) Dana Purgaru/AGERPRES

Pascal Morand, economist, membru în consiliului de administraţie al Alianţei Europene a Modei şi preşedinte executiv al Federaţiei de Haute Couture et de la Mode, a vorbit despre importanţa măsurătorilor şi a utilizării volumelor mari de date în procesul de schimbare a industriei modei şi a comportamentului consumatorilor de modă, deoarece aceste date documentează procesele specifice arătând care este ''impactul exact al fiecărui proces, al fiecărui material pe care îl producem".

Ceea ce face mişcarea New European Bauhaus, a continuat el, este să reunească diferitele energii şi să vină cu o abordare transversală, care să includă atât producătorii de textile, cât şi pe cei de îmbrăcăminte, designerii şi consumatorii, fără a uita de componenta educaţională, atât de necesară.

La rândul său, Paul Kerssens, co-fondator şi COO al United Repair Centre din Olanda, a insistat asupra importanţei legislaţiei în procesul de schimbare a modului în care funcţionează industria modei, în tranziţia acesteia către o industrie sustenabilă. Cu toate acestea, el a remarcat că pentru companiile producătoare de îmbrăcăminte nu este deloc uşor, pentru că există mai multe legislaţii de care trebuie să ţină cont în acelaşi timp, timpul pentru toate aceste adaptări este foarte scurt şi, în plus, totul este îngreunat şi de faptul că unele dintre directive lasă loc interpretării la nivel naţional.

Foto: (c) Dana Purgaru/AGERPRES

Maria Stranekova, creatoare de modă şi profesor asociat la Facultatea de Comunicaţii Multimedia din cadrul Universităţii Tomas Bata din Republica Cehă, a observat că schimbarea despre care se vorbeşte în industria modei ar trebui să pornească de la fiecare dintre noi, de la consumatori. Ea a explicat modul în care alegerea ei de a fi o reprezentantă a mişcării "slow fashion" are legătură cu faptul că a crescut într-o ţară fostă comunistă, Slovacia, fiind nevoită de mică să îşi recroiască hainele vechi şi să le transforme într-unele noi, neavând atunci mari posibilităţi de alegere. Astfel, după ce mult timp munca ei s-a bazat pe ideea de reciclare, în prezent preocuparea ei principală este aceea de a crea tipare pentru haine care să nu producă deloc deşeuri, aşa-zisele "zero waste patterns", folosindu-se în acest proces de diverse tehnici inovatoare. ''Vreau să fac haine care transmit un mesaj sau spun o poveste, sau care sunt pur şi simplu diferite, şi îmi place, de asemenea, să folosesc materiale naturale, deoarece materialul în sine este foarte preţios în zilele noastre', a spus ea.

Foto: (c) Dana Purgaru/AGERPRES

Seara s-a încheiat cu ''O paradă de modă sustenabilă marca NEB', prezentată de Matteo War, director şi co-fondator al WRAD Srl, Italia, în cadrul căreia au fost prezentate creaţiile a 17 designeri de modă care lucrează cu conceptul de "slow fashion". Aceşti designeri se concentrează în munca lor fie pe utilizarea materialelor naturale, fie pe realizarea de tipare care nu produc deşeuri, inclusiv prin utilizarea unor tehnologii avansate, fie pe reciclare sau upcycling. De asemenea, modelele care au purtat respectivele creaţii au fost alese astfel încât să ilustreze diversitatea corpului uman şi să sublinieze, în acelaşi timp, ideea de incluziune şi diversitate, dar şi ideea de nediscriminare, fiind reprezentate toate rasele umane, dar şi persoanele cu dizabilităţi sau non-neurotipice.

Cea de-a doua ediţie a Festivalului Noul Bauhaus European, organizat de Comisia Europeană în colaborare cu Preşedinţia Belgiană a Consiliului Uniunii Europene, şi la care AGERPRES este partener media, se desfăşoară la Bruxelles între 9 şi 13 aprilie. Noul Bauhaus European a fost lansat în 2021 de Comisia Europeană pentru a transpune Pactul Verde European în schimbări concrete care să îmbunătăţească viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Acesta aduce soluţii sustenabile pentru transformarea în bine a mediului construit şi a stilurilor de viaţă în cadrul tranziţiei ecologice, combinând durabilitatea cu un design bun care necesită mai puţin carbon, conform organizatorilor. AGERPRES (editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)