Cu încasări de un miliard de dolari, superproducţia "Oppenheimer" nu a umplut doar buzunarele studiourilor de la Hollywood, ci a declanşat şi un mic boom turistic în misteriosul oraş american Los Alamos, notează AFP.

În regia lui Christopher Nolan şi un candidat puternic la gala de decernare a premiilor Oscar din 10 martie, cu nominalizări la 13 categorii, printre care şi pentru cel mai bun film şi cel mai bun regizor, pelicula urmăreşte îndeaproape viaţa părintelui bombei atomice, în interpretarea actorului irlandez Cillian Murphy.

O mare parte a acţiunii filmului se derulează în Los Alamos, un oraş construit în grabă în statul american New Mexico pentru a găzdui un laborator ultrasecret, la ideea lui Robert Oppenheimer. Fizicianul era un iubitor al marilor spaţii deschise din această regiune din sud-vestul Statelor Unite.


Atracţie turistică

De la lansarea filmului în iulie anul trecut, turiştii au devenit interesaţi de locuri precum casa lui Oppenheimer sau Fuller Lodge, unde oamenii de ştiinţă din domeniul nuclear au organizat festivităţi pentru a celebra succesul lor în fabricarea bombei, astfel că numărul de vizitatori a crescut cu 68% anul trecut, potrivit oficialilor oraşului.

"Am început să remarcăm un aflux uriaş în primăvara anului trecut, chiar înainte ca filmul să fie lansat în cinematografe", a explicat Kathy Anderson, ghidă a societăţii istorice locale, care a trebuit să îşi tripleze numărul de tururi zilnice. "Dacă filmul va lua Oscaruri, cred că interesul va fi şi mai mare", este de părere ea.

Însă acest succes maschează relaţia complicată a oraşului Los Alamos cu trecutul său şi cu omul de ştiinţă, pe care unii încă îl poreclesc cu afecţiune "Oppie".

Pe de altă parte, boom-ul turistic ar putea ajuta la strângerea celor două milioane de dolari necesari pentru restaurarea casei vechi de un secol în care a locuit familia Oppenheimer, o clădire obosită care are nevoie urgentă de reparaţii.

"Oppenheimer era faimos pentru martini-urile sale şi pentru faptul că era o gazdă foarte ospitalieră. Multe evenimente istorice au avut loc în aceste încăperi", povesteşte Nic Lewis, istoric la Los Alamos National Laboratory.


Moştenirea bombelor atomice, greu de asumat

Însă moştenirea distructivă a bombelor atomice fabricate în acest oraş, unde 15.000 de oameni de ştiinţă lucrează încă în acelaşi laborator nuclear, rămâne greu de asumat.

După cum arată filmul, Oppenheimer însuşi a devenit un critic virulent al proliferării nucleare în timpul Războiului Rece.

După anihilarea oraşelor Hiroshima şi Nagasaki, omul de ştiinţă a recunoscut că este "responsabil pentru distrugerea unui loc magnific", potrivit "American Prometheus", cartea pe care Nolan şi-a bazat filmul.

"Suntem conştienţi că a fost o persoană, care a avut defecte, care a făcut greşeli", adaugă Lewis."El era foarte complicat. Era foarte reflexiv. Cred că Nolan a portretizat această parte a lui Oppenheimer foarte exact", este de părere istoricul.


Chiar şi aşa, decizia regizorului de a filma numeroase scene în clădirile din Los Alamos unde ele au avut loc a provocat o adevărată agitaţie în oraş.

Oamenii de ştiinţă ai laboratorului au fost rugaţi să facă figuraţie, prin intermediul unui anunţ în ziarul local.

Astrofizicianul Shane Fogerty, un fan al lui Nolan, a avut ocazia să discute despre fuziunea nucleară şi despre geneza Lunii cu starurile Cillian Murphy şi Robert Downey Jr, între două duble.

"Chris (Nolan) a trebuit să le reamintească tuturor: 'Suntem la muncă, calmaţi-vă, vă rog. Să trecem la următoarea dublă'", a povestit Fogerty.

O anecdotă pe care acesta le-o împărtăşeşte cu regularitate turiştilor, din ce în ce mai numeroşi, pe care îi întâlneşte în aceste zile.

Cu doar 13.000 de locuitori, Los Alamos îşi cultiva un specific mai degrabă discret. În prezent însă, "este mai greu să obţii o rezervare la cele câteva restaurante din oraş", mărturiseşte Fogerty.


Un oraş de la zero

Pentru filmări însă, la fel ca părintele bombei atomice al cărui portret îl realizează, cineastul Christopher Nolan a creat şi el de la zero un Los Alamos, situat la circa o oră de mers cu maşina de cel real.

Proiectul "a fost în mod clar înconjurat de secret", a mărturisit pentru AFP David Manzanares, responsabilul Ghost Ranch, un sit transformat într-o replică de epocă a oraşului.

La fel ca toţi ceilalţi membri ai echipei sale, el a trebuit să aştepte până în august anul trecut, la o lună după lansarea în cinematografe a superproducţiei, pentru a putea vorbi despre munca sa.

"Aşa se întâmplă la o filmare a lui Christopher Nolan", explică el zâmbind.

Pentru a ajunge aici, trebuie trecut peste bariere pe care se poate vedea un panou pe care scrie "ZONĂ INTERZISĂ". După câţiva kilometri pe un drum prăfuit, daţi de câteva case din lemn, birouri şi posturi de pază construite pentru film, ba chiar de o capelă, cu silueta violetă a munţilor deşertici pe fundal.

Pentru a filma scenele exterioare, a fost necesară construirea unei replici a străzii. O cerinţă tipică pentru Christopher Nolan, în condiţiile în care regizorul britanic insistă întotdeauna să injecteze un maxim de autenticitate filmelor sale.

În octombrie 2021, Manzanares a fost contactat de un prieten manager de locaţii de film, care căuta locaţii virgine în New Mexico pentru o peliculă care se desfăşura în anii 1940.

O lună mai târziu, Christopher Nolan a sosit în persoană la Ghost Ranch.

"I-a plăcut imediat", îşi aminteşte Manzanares.

Echipa sa a trebuit să facă faţă exigenţelor regizorului, care avea nevoie, de fapt, de două decoruri aproape identice.

Unul trebuia să rămână gol, pentru a filma scena în care Oppenheimer îi arată unui general al armatei americane unde vrea să construiască baza Proiectului Manhattan.

Celălalt trebuia să reproducă cu fidelitate Los Alamos, pentru a găzdui restul filmărilor din ziua următoare.

Pentru a crea această iluzie, Manzanares a ales două locaţii cu imagini similare, munţii de culoare portocalie cu vârfuri largi şi plate, tipici Vestului american.

Odată ce producţia a ajuns faţa locului, secretul s-a aplicat "tuturor, chiar şi actorilor", a explicat el. "Primeau pagini, se duceau în camera lor de hotel şi citeau, dar nu puteau ieşi cu scenariul".

Măsuri clasice pentru un film de această anvergură. Fotografii, zvonuri, fragmente de intrigă... marile producţii vor să evite cu orice preţ scurgerile în presă înainte de lansarea în cinematografe.


Risipirea misterului

După ce scenele din Los Alamos au fost filmate, "laboratoarele" din oraşul fals au fost îndepărtate, aceeaşi soartă având-o şi stâlpii de telefonie, care ar fi putut fi spulberaţi de vânt.

Însă filmul a lăsat în urmă o duzină de structuri din lemn, o premieră pentru o producţie filmată la Ghost Ranch. Pentru echipa sitului, decizia a însemnat păstrarea unui secret total timp de un an după filmare.

Înainte de a găzdui western-uri şi alte filme, situl iese acum din misterul său, şi, la fel ca Los Alamos-ul real, va beneficia de pe urma turismului: începând de luna viitoare, acesta va oferi potenţialilor vizitatori un "Oppenheimer Tour".

După luni de zile în care a fost părăsită, locaţia se află acum în plin proces de pregătire pentru a se deschide publicului.

"Am găsit şerpi cu clopoţei şi văduve negre", povesteşte Julia Haywood, responsabila cu vizitele, dând însă asigurări că "acum locul este complet sigur".AGERPRES/ (AS - autor: Ana Alecu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)