O nouă stea în constelaţia clădirilor-vedetă din Emiratele Arabe Unite, Muzeul Luvru Abu Dhabi, inaugurat la sfârşitul anului 2017, reprezintă o minune a arhitecturii, o adevărată oază de cunoaştere universală şi totodată un pod cultural între est şi vest.

Cu structura sa joasă, în formă de "boltă plutitoare", circulară, generoasă şi cu o înfăţişare spectaculoasă, atât la exterior cât şi în interior, Luvru Abu Dhabi este un muzeu de artă situat pe insula Saadiyat din capitala Emiratelor Arabe Unite ce a reprezentat un magnet pentru nu mai puţin de 2 milioane de vizitatori în primii doi ani de funcţionare, până la debutul pandemiei de COVID-19.

Inspirat de cultura arhitecturală arabă, de conceptul de "madinah" ("medina") şi de clădirile tradiţionale joase din această parte a lumii, arhitectul francez Jean Nouvel, printre ale cărui creaţii uluitoare se numără şi Institutul Lumii Arabe din Paris - o clădire futuristă de o specificitate captivantă - a proiectat Luvru Abu Dhabi cu intenţia de a crea un "oraş-muzeu".

Complexul, care ocupă aproximativ 24.000 de metri pătraţi şi dispune de peste 8.000 de metri pătraţi pentru galerii - circa 6.000 de metri pătraţi fiind dedicaţi colecţiilor permanente şi 2.000 de metri pătraţi expoziţiilor temporare - este cel mai mare muzeu din Peninsula Arabică, care reuneşte lucrări de artă ce provin din diverse colţuri ale lumii, acesta fiind, de altfel, punctul său forte.

"Mi-am dorit un simbol pătrunzător, un dialog imediat, o dimensiune spirituală puternică", a declarat Nouvel, distins cu prestigiosul premiu Pritzker, într-un interviu acordat Architectural Digest cu puţin timp înainte de inaugurarea oficială.

"Am vrut o arhitectură care să rezoneze cu istoria locului, oferind un ecou direct în arhitectura arabă, dar care să abordeze în egală măsură universalitatea", a mai spus el, adăugând că "Luvru Abu Dhabi este una dintre cele mai bune lucrări pe care am avut norocul să le realizez".

Sursa foto: www.louvreabudhabi.ae

"Cel mai mare proiect cultural al Franţei de peste hotare", după cum este descris pe site-ul Luvru din Paris, acest muzeu funcţionează în baza unui acord interguvernamental semnat în martie 2007 între ţara arabă şi Franţa, un parteneriat extins la sfârşitul anului 2021 până în 2047.

Considerat primul muzeu universal din lumea arabă şi, totodată, un simbol al toleranţei şi al creativităţii civilizaţiilor şi culturilor de pretutindeni, Luvru Abu Dhabi şi-a deschis cu mare pompă porţile la zece ani de la lansarea proiectului, la 11 noiembrie 2017, în prezenţa unor personalităţi precum preşedintele francez Emmanuel Macron şi prinţul moştenitor al emiratului Abu Dhabi, liderul de facto al Emiratelor Arabe Unite, Mohammed bin Zayed Al-Nahyan.

Construcţia impresionează prin domul său, cu diametrul de 180 de metri, alcătuit dintr-o structură complexă ce lasă să treacă o "ploaie de lumină" şi creează un efect de "raze de soare ce pătrund printre frunzele de palmier dintr-o oază", conform designbuild-network.com.

Efectul de "dom plutitor" a fost obţinut prin suprapunerea a opt straturi de aluminiu şi oţel pentru a crea o structură perforată, cu 7.850 de "stele" unice, completate de bazine cu apă ce conferă iluzia unui "muzeu în mare".

"Fiecare formă de stea este unică, iar rezultatul este deopotrivă o reuşită tehnologică şi una estetică: o ploaie de lumină. Aceasta se menţine, în funcţie de ora, ziua şi luna din an. Nici cele mai ample calcule ale noastre nu ne permit să ştim cu exactitate care vor fi toate combinaţiile fezabile ale acestui tipar de Ťploaie uşoarăť. Uneori, în bătaia soarelui de la amiază, luminozitatea este atât de densă încât pare că domul este străpuns de stalactite luminoase", a mai spus arhitectul.

Sursa foto: www.louvreabudhabi.ae

Domul este susţinut de patru stâlpi, amplasaţi la 110 metri distanţă unul de altul, mascaţi în încăperile muzeului pentru a accentua impresia că întreaga structură pluteşte, potrivit Archello. Cel mai înalt punct al domului se găseşte la 40 de metri deasupra nivelului mării.

Operele de artă, manuscrisele şi obiectele de la începuturile civilizaţiilor şi până în prezent expuse la acest muzeu dau posibilitatea vizitatorilor să înţeleagă influenţele împărtăşite de diferite culturi de-a lungul istoriei. Marea majoritate a lucrărilor documentează istoria timpurie a civilizaţiilor, culturilor şi religiilor, cum ar fi expunerea unei file din Coranul Albastru de la Kairouan, a unei Biblii gotice, a unui Pentateuh, dar şi a unor texte budiste şi taoiste.

Colecţia permanentă a muzeului cuprinde aproximativ 700 de opere de artă şi grupuri de lucrări artistice din fiecare perioadă şi civilizaţie - din timpurile preistorice până în prezent. Alte 300 de lucrări sunt împrumutate de la muzeele partenere, în special de la Muzeul Luvru din Paris, potrivit site-ului acestuia din urmă.

De asemenea, complexul include un restaurant, proiectat de Jean Nouvel, alcătuit din compartimente modulare. Designul interior complex este inspirat din modele arabe, iar mobilierul, proiectat tot de Nouvel, completează interioarele luminoase şi vederea panoramică spre mare. Clădirea adăposteşte, de asemenea, o cafenea, şi aceasta fiind concepută de acelaşi arhitect, inspirat de această dată din mişcarea Op Art (artă optică) din anii 1960, potrivit Archello. Din anumite unghiuri, cafeneaua pare monocromă (albă), însă din alte unghiuri interioarele sunt pline de culoare, o reflectare abstractă a mediului marin din regiune şi a portului de vizavi de muzeu.

Sursa foto: www.louvreabudhabi.ae

Întreaga structură funcţionează ca un microclimat, fiind utilizate tehnici aparte pentru minimizarea impactului asupra mediului şi eficientizarea costurilor, spre exemplu, prin reducerea cu circa 27% a energiei folosite şi cu un procent similar a apei utilizate.

În primul an de la deschidere, muzeul a atras peste un milion de vizitatori, dintre care 30-40% din Emiratele Arabe Unite şi 60-70% din alte ţări, în special Franţa, Germania, China, Marea Britanie, Statele Unite şi India.

Printre operele care au putut fi admirate în acest muzeu se numără lucrări celebre, cum ar fi "La Belle Ferronniere" de Leonardo da Vinci, "Bonaparte franchissant les Alpes" de Jacques-Louis David, "Autoportret" de Vincent Van Gogh, "Le Penseur" ("Gânditorul") de Auguste Rodin sau "Girl with a Hoop" de Pablo Picasso. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Mariana Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)