Scriitorul român Mircea Cărtărescu (Bucureşti, 1956) a fost poet înainte de a fi narator într-o epocă în care, în timpul dictaturii lui Nicolae Ceauşescu, trăia doar pentru poezie, iar acum când este un autor consacrat avertizează, într-un interviu acordat agenţiei EFE, faţă de un reviriment al totalitarismelor.

Cărtărescu se află în Spania pentru a prezenta volumul său de poezii, "Poesía esencial", editat de Impedimenta în care este reunită pentru prima oară în limba spaniolă o selecţie de poezii din tinereţea sa, din perioada în care a făcut parte dintr-un select grup de scriitori rebeli, cunoscuţi ca "generaţia în blue jeans".

Cărtărescu, unul dintre cei mai importanţi autori români ai prezentului şi al cărui nume răsună în fiecare an ca posibil candidat la Premiul Nobel al Literaturii, crede că pandemia ca şi alte fenomene sociale sau politice a condus la "forme primitive de politică", precum naţionalismul, care în opinia lui este şi cel mai atractiv pentru cetăţeni.

Acum, după "epoca Merkel", crede că este dificil de întrevăzut care va fi viitorul Uniunii Europene, considerând că "semnele nu sunt bune", din ceea ce "se vede în Polonia, Ungaria sau Cehia". "Pare că există un reviriment al acestor totalitarisme în politică", avertizează Cărtărescu, care a pledat întotdeauna pentru o Europă unită mai presus de toate aceste naţionalisme.

Perioada din tinereţe, mărturiseşte el, a fost cea mai fericită a vieţii sale, deşi în mod paradoxal în anii '80 România se afla sub dictatura lui Ceauşescu, prin urmare atât el cât şi colegii lui de generaţie "trăiau pentru poezie".

"Pentru noi un singur vers al lui Lorca, Rilke sau orice alt poet internaţional avea mai multă repercusiune decât foamea, frigul sau frica din România acelui moment", a explicat el. "Poezia era marea noastră dragoste şi noi trăiam pentru ea".

Prin poezie şi-au păstrat libertatea interioară şi "o normalitate, într-un moment în care în România totul era anormal", spune autorul, care asigură că astfel îşi apărau libertatea şi se apărau de cei care doreau să-i priveze de ea.

O poezie "absolut revoluţionară" pentru ţara lui: "În acel moment am descoperit generaţia 'beat' şi am avut revelaţia că există şi alt mod de a face poezie. Doream o poezie mai umană, mai apropiată de oameni, mai rapidă şi cu un limbaj mult mai clar", spune Cărtărescu, care asigură că a fost un miracol şi că este "absolut mândru" că a făcut parte din acea generaţie.

El crede însă că poezia este "arta tinereţii" şi că garanţia oricărui poet este de 7 ani: "Există excepţii şi poeţi mai vârstnici, care continuă să scrie foarte bine, dar excepţiile confirmă regula şi majoritatea marilor poeţi şi-au scris opera înainte de a împlini 30 de ani", susţine Cărtărescu.

Şi cum a scris opt volume înainte de a împlini 30 de ani, a considerat că este suficient, astfel încât şi-a propus să nu mai scrie versuri. Timp de 35 de ani şi-a respectat promisiunea, până când a venit pandemia.

A mărturisit însă că şi-a încălcat promisiunea din cauza unor "condiţii puţin ciudate" şi că poeziile pe care le-a publicat sunt influenţate de pandemie.

La puţin timp după ce a contractat coronavirusul în 2020, a suferit "o depresie cumplită" şi cele două luni care au urmat au fost pentru el "un iad". Pentru a putea scăpa de această stare a început să scrie versuri în mod compulsiv.

A ajuns să scrie până la 20 de poezii pe zi, într-un mod pe care l-a descris drept un "flux incontrolabil" de versuri. Dintre acestea, a ales o sută şi a publicat un nou volum de poezii care, în opinia lui, nu seamănă deloc cu restul operelor sale.

"Este o carte sărăcăcioasă, fără expresivitate, fără artă... este un strigăt de ajutor", susţine el. "Într-un moment în care te doare atât de mult nu cauţi metafore, pur şi simplu strigi după ajutor"; iar această carte, care se numeşte "Nu striga niciodată ajutor", este rezultatul.

Este şi motivul pentru care nu îşi atribuie meritul cărţii: "Autoarea este pandemia", spune scriitorul, care s-a dedicat în ultimele decenii naraţiunii şi se află acum la jumătatea unui roman, căruia i se dedică "cu pasiune şi cu devoţiune".

Despre noua poezie online, Cărtărescu este categoric: "Admir profund toţi poeţii, de la Homer până la ultimul debutant".

Nu îl interesează dacă sunt buni sau răi pentru că, spune el, "dacă au ales să scrie poezie sunt oameni buni".

În fiecare an, numele lui răsună printre posibilii candidaţi la Premiul Nobel pentru Literatură, ceea ce, explică el, îl cam plictiseşte, deoarece nu se simte implicat în această poveste şi este văzut ca cineva care, deşi nu joacă la loterie, poate avea o şansă.AGERPRES/(AS-autor: Mihaela Nicolaescu, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ady Ivaşcu)