Cineastul Bernardo Bertolucci, personalitate marcantă a cinematografiei italiene din a doua jumătate a secolului al XX-lea, autorul unor filme celebre precum "Ultimul tango la Paris" şi "Ultimul împărat", a murit la Roma la vârsta de 77 de ani, a informat luni presa italiană, citată de agenţiile de presă internaţionale.

Flavia Schiavi, agentul de presă al cineastului italian, a dezvăluit că Bernardo Bertolucci a murit luni dimineaţă în reşedinţa lui din Roma, la ora locală 07:00, din cauza unui cancer.

Poet, producător, scenarist şi regizor, Bernardo Bertolucci era considerat ultimul ''mare maestru'' al cinematografiei italiene, graţie unor capodopere precum "Ultimul împărat", cu care a câştigat în 1988 două premii Oscar - la categoriile "cel mai bun regizor" şi "cel mai bun scenariu adaptat" .

Acel film epic a câştigat în total nouă premii Oscar. Bernardo Bertolucci a fost primul - şi deocamdată singurul - cineast italian care a fost recompensat cu premiul Oscar pentru cel mai bun regizor.

Potrivit revistei Variety, Bernardo Bertolucci a influenţat generaţii de cineaşti prin operele sale vizionare precum "Conformistul" (1970) şi "Ultimul tango la Paris" (1972), care explorau politica şi sexualitatea prin povestiri personale şi abordări vizuale îndrăzneţe.

Cel mai bun reprezentant al unei generaţii de cineaşti italieni, Bernardo Bertolucci a reuşit să îşi construiască o carieră prestigioasă atât în Europa, cât şi la Hollywood, deşi relaţia sa profesională cu marile studiouri americane a fost marcată de suişuri şi coborâşuri. Însă, chiar şi atunci când a lucrat cu studiourile hollywoodiene, Bertolucci a reuşit întotdeauna să facă filme care erau considerate proiecţii ale universului său artistic.

Născut pe 16 martie 1941 într-o familie bogată din Parma, un oraş aflat în nordul Italiei, Bernardo Bertolucci a fost un talent prodigios încă din adolescenţă. Fiu al cunoscutului poet şi scriitor Attilio Bertolucci, a câştigat el însuşi un premiu pentru poezie la vârsta de 21 de ani, însă a decis apoi că vrea să devină cineast.

A început să lucreze în această industrie ca asistent al unui alt mare poet italian, Pier Paolo Pasolini, la lungmetrajul de debut al acestuia, "Accattone", în 1961, ce reprezenta portretul unui proxenet din Roma. Filmul de debut al lui Bertolucci, "Cumătra uscată" (1962), este o anchetă a asasinării unei prostituate din Roma, prezentată din mai multe puncte de vedere. Acea peliculă a fost prezentată la Festivalul de la Veneţia.

În 1970, a primit prima sa nominalizare la premiile Oscar, pentru scenariul adaptat al filmului "Conformistul", realizat pe baza unui roman scris de Alberto Moravia. Filmul are o acţiune plasată în perioada Italiei fasciste şi are ca protagonist un intelectual (Jean-Louis Trintignant) recrutat de poliţia secretă a lui Mussolini pentru a merge la Paris cu misiunea de a asasina un profesor anti-fascist.

Filmat de un "as" al imaginii, Vittorio Storaro, "Conformistul" este considerat în prezent o capodoperă a celei de-a şaptea arte şi a fost o sursă majoră de influenţă pentru alţi cineaşti, în special pentru regizorii din aşa-zisa grupare "New Hollywood" din acea epocă, din care făceau parte Steven Spielberg, Martin Scorsese şi Francis Ford Coppola.

Foto: (c) CLAUDIO ONORATI/EPA

Deşi "Ultimul tango la Paris" (1972) este considerat unul dintre cele mai importante filme din secolul al XX-lea, această peliculă a generat controverse uriaşe pentru o scenă de viol anal, în care untul este folosit pe post de lubrifiant. Bertolucci a recunoscut ulterior că acea scenă a fost păstrată ca o surpriză pentru actriţa Maria Schneider, pe atunci în vârstă de 19 ani, pentru a obţine o reacţie autentică din partea ei în timpul filmărilor.

Înainte de moartea sa în 2011, Maria Schneider a dezvăluit într-un interviu că s-a simţit "umilită şi... puţin violată" de Marlon Brando - colegul ei din distribuţia filmului "Ultimul tango la Paris" - şi Bernardo Bertolucci. Însă regizorul italian a negat acuzaţia potrivit căreia ar fi maltratat-o pe renumita actriţă.

Acelaşi film a marcat şi momentul în care Bertolucci a început să aibă probleme cu legea în ţara sa natală. A fost judecat pentru obscenitate, fapt care l-a făcut să îşi piardă drepturile civile pentru cinci ani. "Nu puteam să votez, asta era partea care mă pedepsea. Simţeam că nu mai eram italian", mărturisea cineastul într-un interviu.

Exilul său politic a jucat un rol important atunci când a ales să facă "filme îndepărtate": "Ultimul împărat" în China, "Cerul ocrotitor" (1990) - bazat pe un roman de Paul Bowles şi filmat în nordul Africii - şi "Micul Buddha" (1993), turnat în Nepal şi Bhutan.

Celebritatea adusă de "Ultimul tango la Paris" i-a permis lui Bertolucci să regizeze apoi prima sa producţie hollywoodiană, "1900", o dramă istorică, în Italia. Rolul principal a fost jucat de Burt Lancaster, iar din distribuţie au făcut parte Donald Sutherland, Robert de Niro şi Gerard Depardieu.

Versiunea sa regizorală asupra filmului "1900" era un film cu o durată de cinci ore şi 17 minute, declanşând o bătălie aprigă cu producătorii de la Paramount. Versiunea lansată în Statele Unite, în 1977, avea trei ore şi cinci minute. Acea luptă şi reacţiile împărţite ale criticilor aproape că i-au distrus definitiv cariera lui Bertolucci.

Însă 10 ani mai târziu, în 1987, a revenit în Statele Unite într-o manieră impresionantă, iar Academia americană a acordat în anul următor nouă premii Oscar filmului "Ultimul împărat", o somptuoasă dramă istorică în care rolurile principale au fost jucate de John Lone şi Joan Chen.

În 1996, Bertolucci a regizat primul său film după o pauză de 15 ani, cu o acţiune plasată în Italia şi turnat în Italia, dar în limba engleză. Este vorba despre "Stealing Beauty", în care rolul principal a fost jucat de Liv Tyler, pe atunci în vârstă de 19 ani, interpreta unei tinere într-o poveste despre iniţierea sexuală, în Toscana.

A regizat apoi filmele "Besieged" (1998) - cu acţiune la Roma - şi "The Dreamers" (2004), cu o acţiune plasată la Paris şi reprezentând un omagiu adus mişcărilor sociale din 1968 şi legendarei Cinemateci Franceze. Aceeaşi peliculă a lansat cariera actriţei Eva Green.

Cineastul italian a primit un trofeu Palme d'Or onorific la Festivalul de film de la Cannes din 2011.

Bernardo Bertolucci a fost căsătorit de trei ori. Ultima lui soţie, cu care artistul s-a căsătorit în 1979, este scenarista Clare Peploe. AGERPRES/(AS - autori: Gabriela Ionescu, Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Irina Giurgiu, editor online: Anda Badea)

Citeşte şi:

Regizorul italian Bernardo Bertolucci a murit (fişă biografică)