Înalta Curte de Casație și Justiție recunoaște faptul că interdicția aplicată președintelui USR, Dominic Fritz, de a mai ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani este una 'severă', dar admite că decizia instanței nu îi îngrădește dreptul la muncă și fostul primar al Timișoarei poate activa în mediul privat.

Înalta Curte a dat publicității joi, după aproape patru luni, motivarea deciziei din 18 iunie, prin care Dominic Fritz a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate, în care a fost declarat în conflict de interese.

Concret, ANI susține că Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ, deoarece fostul primar a aprobat, în noiembrie 2020, un PUZ în beneficiul unui consilier local USR, care îl împrumutase în campania electorală din acel an cu suma de 25.000 de lei.

În timpul procesului, Dominic Fritz s-a plâns că interdicția de a mai ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani este una deosebit de severă și i-ar afecta cariera politică.

'Recurentul invocă impactul deosebit de sever al sancțiunii asupra situației sale personale. Acesta arată că nu este doar primar al municipiului Timișoara - funcție obținută în urma unor alegeri libere -, ci și președintele unui important partid parlamentar, și că interdicția de 3 ani l-ar împiedica să participe la alegerile locale și parlamentare din 2028, la cele europarlamentare din 2029 și la cele prezidențiale din 2030; cum anul 2031 nu este unul electoral, prima consultare la care ar putea participa ar fi cea din 2032, ceea ce ar amplifica disproporția dintre efectele interdicției și semnificația juridică redusă a faptei', se arată în motivare.

ICCJ recunoaște că impactul interdicției asupra lui Dominic Fritz este 'este unul real și sever': întreruperea unei cariere politice active, blocarea posibilității de a candida pentru o succesiune de cicluri electorale, afectarea exercițiului funcției de lider al unui partid parlamentar și atingerea adusă reputației publice constituie consecințe semnificative.

Însă judecătorii menționează că interdicția operează pe o perioadă limitată de timp, iar Dominic Fritz poate munci în mediul privat.

'Cu toate acestea severitatea impactului nu rezidă exclusiv în imposibilitatea temporară de a candida la o funcție eligibilă. Această imposibilitate constituie o consecință inerentă și previzibilă pentru orice persoană care, exercitând o funcție publică eligibilă, acționează în condiții de conflict de interese. Interdicția prevăzută de art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 este limitată în timp și nu îngrădește dreptul la muncă al recurentului, care își păstrează posibilitatea de a desfășura activități profesionale în mediul privat, precum și în funcții din domeniul public ce nu implică depunerea declarațiilor de avere și de interese potrivit art. 1 din lege. Impactul, deși sever sub aspect politic și al carierei elective, nu atinge, așadar, acel nivel de gravitate excepțională care, în concepția CJUE, ar putea justifica, în conjuncție cu absența oricărei gravități a faptei, înlăturarea sancțiunii', explică ICCJ.

Tot în timpul procesului, Dominic Fritz a susținut că judecătorii trebuie să analizeze împrejurările care ar atenua gravitatea conduitei sale: participarea pur formală, faptul că documentația era deja completă și legală la data semnării, împrejurarea că viceprimarii nu fuseseră încă aleși și imposibilitatea delegării, la debutul mandatului, precum și lipsa unui folos material dovedit și a unei vătămări concrete a interesului public.

'Contrar susținerii recurentului că fapta ar fi lipsită de orice element de gravitate, Înalta Curte reține că acesta a acționat în deplină cunoștință a calității sale de debitor față de creditorul beneficiar indirect al actului, calitate declarată public în declarația de avere. Această cunoaștere distinge în mod fundamental situația sa de cea a unui ales care nu putea cunoaște existența conflictului. Recurentul nu a semnat referatul din eroare ori ca urmare a unei proceduri automate, ci, conform propriei mărturisiri, pentru a asigura continuitatea procedurii, ceea ce denotă o decizie conștientă și deliberată. Împrumutul electoral generează o dependență personală și politică de intensitate superioară unei datorii comerciale obișnuite, creditorul fiind cel care a finanțat campania prin care recurentul a ajuns în funcția publică pe care era chemat să o exercite cu imparțialitate. Abținerea creditorului de la vot, pe temeiul propriului conflict de interese, confirmă realitatea și intensitatea interesului patrimonial în cauză. Aceste elemente, privite în ansamblul lor, exclud încadrarea faptei în ipoteza comportamentului lipsit de orice element de gravitate', sunt argumentele invocate de judecători în respingerea poziției lui Fritz.

Magistrații consideră că un primar de municipiu își asumă, prin acceptarea mandatului, exigențe de conduită superioare celor aplicabile persoanelor care nu exercită funcții publice, iar actele sale sunt supuse unui control public intens.

'Aplicând aceste principii în speță, Înalta Curte reține că recurentul era ținut să manifeste o vigilență sporită în privința oricărei situații apte să creeze măcar aparența unui conflict între interesul public și interesul său personal. Semnarea unui referat de aprobare a unei documentații elaborate de societatea în care își desfășura activitatea creditorul său electoral - la numai două zile lucrătoare după preluarea mandatului - crea, în mod evident, o asemenea aparență de părtinire, perceptibilă de orice observator obiectiv, indiferent dacă recurentul a fost ori nu, în realitatea sa subiectivă, influențat de raportul de creditare. Tocmai această aparență, iar nu dovada unei influențări efective, constituie obiectul de protecție al normei de integritate. Susținerea recurentului că fapta sa ar avea o semnificație juridică practic nulă întrucât nu ar fi produs un folos concret dovedit ignoră această dimensiune esențială: în materia integrității, atingerea adusă încrederii publice prin crearea unei aparențe de părtinire constituie ea însăși vătămarea pe care norma o sancționează, independent de producerea unui prejudiciu material. Acest element confirmă, așadar, concluzia că fapta recurentului nu este lipsită de orice gravitate: dimpotrivă, prin crearea unei aparențe de părtinire într-un context de maximă vizibilitate publică și prin atingerea adusă încrederii cetățenilor în imparțialitatea exercitării funcției de primar, fapta prezintă un element de gravitate intrinsec, decurgând din însăși natura valorii sociale ocrotite de normele de integritate', consideră Înalta Curte.

La finalul lunii septembrie, Dominic Fritz și-a încheiat mandatul de primar al municipiului Timișoara, după ce a intrat în vigoare o modificare la Legea ANI, ca urmare a unui amendament promovat de PSD și susținut de AUR, prin care s-a stabilit că persoanele declarate definitiv în conflict de interese sau în incompatibilitate își vor pierde retroactiv mandatele.

În plus, el are interdicție să mai ocupe o funcție publică pe o perioadă de trei ani. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu editor online: Anda Badea)