Procurorii nu au identificat o legătură de cauzalitate între decesul unor pacienți și implanturile realizate de medicul Dan Tesloianu cu stimulatoare cardiace extrase de la cadavre, astfel încât a fost dispusă clasarea cauzei față de cardiolog în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă și lovire sau alte violențe.

Medicul cardiolog Dan Tesloianu de la Spitalul Clinic Județean de Urgență 'Sf. Spiridon' din Iași a fost trimis în judecată de Parchetul General, fiind acuzat că a implantat la 185 de pacienți stimulatoare cardiace extrase de la cadavre.

În același dosar a fost trimis în judecată un alt medic, Eduard Belu, de la Spitalul Militar de Urgență 'Regina Maria' din Brașov, pentru complicitate la abuz în serviciu, el fiind cel care i-a furnizat lui Dan Tesloianu 24 de stimulatoare cardiace.

Conform rechizitoriului trimis în instanță, ancheta în acest caz a pornit de la suspiciuni că Tesloianu întreprindea practici ilegale de implantare a unor dispozitive cardiace unor pacienți, care, conform evaluării medicilor de specialitate, nu necesitau astfel de intervenții.

Pe rolul mai multor parchete din zona Moldovei au fost înregistrate zeci de plângeri ale unor oameni care reclamau nereguli în procedurile medicale utilizate de Dan Tesloianu, care ar fi cauzat decesul unor pacienți.

'La data de 21.03.2023, a fost înregistrat în evidențele Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași, sub nr. 3389/P/2023 plângerea numitului A.I., având calitatea de fiu al persoanei vătămate A.M., formulată împotriva medicului Tesloianu Dan, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă. Sus-numitul a arătat faptul că tatăl său a fost internat la Iași - la Spitalul Clinic Județean de Urgențe Sfântul Spiridon - secția Cardiologie, în perioada 15.12.2022 - externat la 17.12.2022, fiind programat la control în data de 13.01.2023 de către făptuitorul în cauză, medicul cardiolog Tesloianu Dan. Ulterior externării, a fost trimis de către medicul Tesloianu la medicul de familie cu o scrisoare medicală în care i-a fost prescris un tratament, spunându-i să revină la control după 6 luni. În momentul în care victima s-a prezentat la medicul de familie, după ce i s-au făcut investigațiile de rutină, medicul de familie a constatat că acesta are tensiunea foarte mică, respectiv tensiunea 7, spunându-i să meargă urgent la cardiolog. Victima a fost preluată și transportată urgent la Spitalul Clinic de Urgență din Galați. La data de 24.01.2023, în timp ce tatăl său vorbea la telefon, starea acestuia s-a înrăutățit, decesul fiind declarat la data de 14.01.2023, ora 14, familia fiind anunțată telefonic la ora 17' - este una din plângerile de la care a pornit ancheta.

Toate plângerile au fost reunite într-un singur dosar preluat de Parchetul General, însă procurorii au reușit să strângă probe împotriva lui Dan Tesloianu doar pentru infracțiunea de abuz în serviciu (185 de acte materiale) și o infracțiune minoră de luare de mită de la unul dintre pacienți (100 de lei).

În rechizitoriu Parchetul susține că atât uciderea din culpă, cât și vătămarea corporală din culpă sunt infracțiuni de rezultat.

'Suferințele fizice care nu reclamă îngrijiri medicale pentru vindecare ori leziunile traumatice pentru a căror vindecare sunt necesare cel mult 90 de zile de îngrijiri medicale nu constituie, în principiu, urmări asociate malpraxisului, întrucât de esența acestuia este varianta agravată a infracțiunii de vătămare corporală din culpă. Așadar, vătămările care constituie elementul constitutiv al urmării infracțiunii de vătămare corporală din culpă asociate malpraxisului sunt cele prevăzute la art. 194 alin. (1) C.pen., la care, prin trimitere, se raportează dispozițiile art. 196 alin. (3) C.pen. De precizat că actul medical intervine, în majoritatea situațiilor, pe un fond patologic pre-existent: sănătatea sau integritatea persoanei vătămate sunt deja afectate, uneori viața îi este deja pusă în pericol atunci când apelează la îngrijiri medicale. De aceea, rezultatul unei anume conduite medicale trebuie delimitat de aceste aspecte de fapt preexistente. Pe de altă parte, este de natura unor acte medicale să implice o anume vătămare corporală, urmare permisă de știința medicală și acceptată ca atare de către pacient în considerarea beneficiului pe care actul îl furnizează; au acest caracter cu precădere intervențiile chirurgicale, dar și alte proceduri medicale, inclusiv implantarea de dispozitive medicale', explică Adriana Denisa Cristodor, procuroarea care a întocmit rechizitoriul.

În consecință, vor putea constitui rezultat al infracțiunii de vătămare corporală din culpă numai acele suferințe ori vătămări care le depășesc pe cele inerente actului medical.

Or, spune Parchetul, în prezenta cauză nu au fost identificate astfel de urmări.

'De asemenea, în cauză nu există legătură de cauzalitate între conduita cadrului medical, Tesloianu Dan, și decesul sau vătămarea corporală a pacienților. Dificultatea este proprie răspunderii profesionale în general, pentru că ea intervine în activități care, prin natura lor, implică anumite riscuri - de unde și necesitatea normării acestor activități, pentru că, inclusiv desfășurarea activității cu respectarea tuturor normelor și a măsurilor de prevedere prescrise, poate duce totuși la producerea riscului în considerarea căruia aceste reguli au fost instituite, o simplă legătură de cauzalitate între o anume conduită și o anume urmare nu poate constitui temeiul obiectiv al răspunderii penale', adaugă Parchetul.

Potrivit aceleiași surse, din concluziile rapoartelor de expertiză medico-legală a reieșit faptul că implantarea pacienților, în raport de patologie și diagnostic, în unele cazuri se impunea și în cazul deceselor nu s-a stabilit nicio legătură de cauzalitate între implantare și deces. De asemenea, numărul de îngrijiri medicale acordate se situează între 15 și 18 zile, cel mult 20 de zile, multe dintre ele fiind inerente actului medical și cauzate de infecțiile de buzunar, care sunt obișnuite în astfel de intervenții.

'Aceste concluzii însă nu exclud vătămarea drepturilor și intereselor legitime ale pacienților', precizează Parchetul.

Pe de altă parte, expertizele medico-legale efectuate în timpul anchetei au concluzionat că legislația în vigoare interzice în mod expres reprelucrarea în vederea utilizării a dispozitivelor și materialelor de unică folosință, precum și utilizarea dispozitivelor de unică folosință reprelucrate.

Defibrilatoarele intracardiace și pacemakerele/cardiostimulatoarele sunt dispozitive medicale implantabile de unică folosință, fiind prin urmare interzisă reprelucrarea (inclusiv prin resterilizare) și reutilizarea acestora.

În acest ultim caz, s-a reținut vătămarea intereselor legale ale pacientului și lipsa consimțământului la implantare din partea pacienților.

În legătură cu suspiciunea că medicul Dan Tesloianu ar fi implantat unor pacienți stimulatoare cardiace, deși nu aveau nevoie de așa ceva, Parchetul aduce în discuție concluziile unui raport de control al Ministerului Sănătății cu privire la alegerea conduitei profesionale (implantarea unor dispozitive medicale fără ca acestea să se fi impus din punct de vedere medical).

'Trebuie precizat faptul că stabilirea propriu-zisă a terapiei (instituirea unui tratament ori a unei metode terapeutice anume, alegerea unei anumite tehnici operatorii etc.) este un act comisiv. Unul dintre principiile profesiei este acela instituit de art. 381 din Legea sănătății, potrivit căruia medicul este independent în exercitarea actului medical. Așadar, libertatea deplină a medicului de a alege o anume conduită medicală este o expresie a independenței sale profesionale. De aici, o concluzie cu caracter general: simplul fapt de a recurge la o anume tehnică ori un anume tratament nu va putea constitui, în sine, o greșeală. Spre exemplu, s-a decis într-o cauză în care medicul a ales un procedeu neobișnuit (calificat de experți ca fiind 'anormal') că 'alegerea unui procedeu sau a unei terapii dintre mai multe posibile este de domeniul conștiinței practicianului și nu ar trebui să angajeze răspunderea lui penală'', explică Parchetul.

Dacă nu există o obligație profesională a medicului de a recurge numai la anumite tratamente sau metode, independența sa profesională neputând fi știrbită, în schimb o atare alegere va putea constitui elementul material al infracțiunilor, când alegerea este ea însăși rezultatul încălcării unei anume obligații profesionale.

'Când alegerea este urmarea insuficientei cunoașteri a procedeului ori a tratamentului (spre exemplu, prin ignorarea unor reacții adverse general cunoscute), în această situație alegerea fiind generată de o insuficientă informare, ea poate constitui o faptă imputabilă medicului, întrucât este urmarea neîndeplinirii de către medic a obligației sale generale de a ști, de a se informa. (...) Or, în cauză nu a fost identificată nicio greșeală tehnică în aplicarea tratamentului de către Tesloianu Dan, care să atragă răspunderea penală. În raport de aceste concluzii, în cauză se va dispune clasarea și sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și ucidere din culpă, deoarece faptele nu sunt de natură penală. De asemenea, nu poate fi reținută nici infracțiunea de lovire sau alte violențe prev. de art. 193 Cp, deoarece fapta nu a fost săvârșită cu vinovăția cerută de lege', a decis Parchetul. AGERPRES/(AS-redactor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niță, editor online: Irina Giurgiu)