După decizia CJUE privind prescripția, ICCJ transmite că a aplicat cu 'bună-credință' dreptul european
Înalta Curte de Casație și Justiție susține că a aplicat 'întotdeauna cu bună-credință' dreptul european în ansamblul său, iar abordarea sa în materia prescripției răspunderii penale nu a reprezentat o opțiune între dreptul UE și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Instanța supremă a reacționat după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit joi că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de extindere a aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014 - 2018 nu este conformă cu dreptul UE.
'Misiunea instanței supreme este aceea de a asigura aplicarea loială, coerentă și previzibilă a dreptului, în deplinul respect al ordinii juridice europene, respectiv a dreptului Uniunii Europene, a Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Constituției României. Fidelitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție nu aparține unei anumite soluții jurisprudențiale și nici unui rezultat punctual al unei cauze, ci valorilor fundamentale ale statului de drept. De aceea, Înalta Curte a aplicat întotdeauna cu bună-credință dreptul european în ansamblul său, valorificând în mod armonizat atât dreptul Uniunii Europene și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, cât și standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului', a explicat ICCJ într-un comunicat de presă.
Potrivit Instanței supreme, abordarea sa în materia prescripției răspunderii penale nu a reprezentat o opțiune între dreptul Uniunii Europene și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
'Dimpotrivă, Instanța supremă a aplicat dreptul Uniunii în conformitate cu mecanismul de protecție prevăzut de articolul 52 alineatul (3) din
Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, potrivit căruia drepturile consacrate de Cartă care corespund unor drepturi garantate de Convenție trebuie interpretate și aplicate la un nivel de protecție cel puțin echivalent cu cel asigurat de Convenție. Numai în măsura în care dreptul Uniunii consacră un standard de protecție superior, acesta prevalează. Urmând aceste coordonate, Înalta Curte a interpretat articolul 49 din Cartă privind principiul legalității incriminării și pedepsei în lumina articolului 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, tocmai pentru că acesta reprezintă standardul minim de protecție impus de însuși dreptul Uniunii. Prin urmare, valorificarea jurisprudenței Curții de la Strasbourg nu a constituit o abatere de la dreptul Uniunii, ci aplicarea acestuia potrivit regulilor de interpretare prevăzute chiar de Carta drepturilor fundamentale. Acest raționament juridic și-a găsit o confirmare explicită în concluziile Avocatului General al Curții de Justiție a Uniunii Europene, în sensul că interpretarea dreptului Uniunii în materia legalității penale nu poate ignora standardul convențional de protecție impus de articolul 52 alineatul (3) din Cartă', a completat ICCJ.
Instanța condusă de Lia Savonea afirmă că și-a fundamentat opinia pe premisa că dreptul european constituie un sistem coerent de protecție a drepturilor fundamentale, în care dialogul dintre Curtea de Justiție a Uniunii Europene și Curtea Europeană a Drepturilor Omului trebuie valorificat în mod complementar, și nu privit ca o alternativă între două standarde concurente.
'Într-o Europă a dreptului, loialitatea unei instanțe supreme nu se măsoară prin fidelitatea față de o anumită soluție, ci prin consecvența cu care aplică principiile comune care fundamentează ordinea juridică europeană. Aceste principii presupun respectul pentru jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, pentru standardele Convenției Europene a Drepturilor Omului și pentru valorile constituționale naționale, interpretate într-un dialog judiciar permanent și în spiritul protecției efective a drepturilor fundamentale. Înalta Curte își va exercita această misiune cu aceeași responsabilitate și echilibru, având ca unic reper aplicarea corectă a dreptului și protejarea drepturilor fundamentale', a mai precizat ICCJ.
În mai 2022, Curtea Constituțională a dat o hotărâre care reglementa cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală, care se aplica pentru perioada 2018 - 2022.
Ulterior, Instanța supremă a stabilit că decizia CCR se aplică retroactiv până în anul 2014.
Problema a fost ridicată la CJUE în dosarul 'Lin', în care au fost date două hotărâri privind prescripția - Lin I (iunie 2023) și Lin II (16 iulie 2026).
În hotărârea Lin II, CJUE a stabilit joi că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de extindere a aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014 - 2018 nu este conformă cu dreptul UE.
CJUE a mai statuat că decizia ICCJ privind prescripția nu se aplică la dosarele aflate pe rol.
'Curtea precizează că, având în vedere importanța pe care o are principiul autorității de lucru judecat în dreptul Uniunii, acest drept nu impune repunerea în discuție a hotărârilor care au dobândit autoritate de lucru judecat și care au constatat, în aplicarea deciziei din anul 2022 a ICCJ, prescripția răspunderii penale pentru fraude grave care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii', precizează CJUE.
Pe de altă parte, spune CJUE, o hotărâre care face obiectul unui recurs în casație nu poate, în principiu, să fie considerată o hotărâre care a dobândit autoritate de lucru judecat. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Claudia Stănescu, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
IGPF: Peste 64.000 de țigarete, descoperite în bagajele unor pasageri pe Aeroportul Otopeni
Peste 64.000 de țigarete de diferite mărci, ascunse și nedeclarate, au fost descoperite, joi, de autoritățile de frontieră și cele vamale din cadrul Aeroportul Internațional 'Henri Coandă' Otopeni, care, împreună cu inspectorii vamali, au desfășurat acțiuni comune de control. 'În perioada 13-15 iulie, polițiștii de frontieră din cadrul
Prahova: Fosta șefă a Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap scapă prin prescripție de dosarul de corupție
Fosta șefă a Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova, Viorica Oniga, și alte 12 persoane inculpate alături de aceasta au scăpat de dosarul de corupție prin prescripția faptelor, decizia fiind pronunțată, joi, de Tribunalul Buzău, după 13 ani de la trimiterea în judecată. Potrivit portalului instanțelor de judecată, magistrații au co
VIDEO Percheziții DIICOT la membrii clanului Buricea din Brăila, acuzați de tentativă de omor, camătă, trafic de persoane
Procurorii DIICOT efectuează joi 29 de percheziții pe raza județelor Brăila și Galați, inclusiv la Penitenciarul din Brăila, într-un dosar care vizează, potrivit unor surse, destructurarea clanului Buricea. Membrii acestui clan din Brăila sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, tentativă la omor calificat, șantaj,
CCR dezbate sesizarea lui Bolojan privind conflictul de natură constituțională cu Instanța supremă
Curtea Constituțională va dezbate joi sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea a fost depusă după ce Instanța suprem
CCR a validat o excepție la o directivă UE care permite încă doi ani de finanțare a cazanelor pe combustibili fosili
Curtea Constituțională a României a validat miercuri o dispoziție legală adoptată în Parlament prin care se permite autorităților acordarea pe încă doi ani de stimulente financiare din fonduri publice pentru instalarea cazanelor alimentate cu combustibili fosili, aceasta fiind o excepție la o directivă UE. CCR a fost sesizată în acest c
Argeș: Amenzi de peste 100.000 de lei aplicate turiștilor care au hrănit urșii pe Transfăgărășan
Autoritățile au aplicat amenzi de peste 100.000 de lei turiștilor care au hrănit urșii pe DN 7C - Transfăgărășan, a anunțat, miercuri, Instituția Prefectului Argeș. Sancțiunile au fost aplicate în urma acțiunilor desfășurate, în perioada 27 mai - 12 iulie, de echipele mixte formate din reprezentanți de la Direcția Silvică Argeș, Garda Forestieră Pl
Percheziții în Dâmbovița, Constanța, Ilfov, Buzău, dar și în Amsterdam într-un caz de trafic de persoane
Polițiștii din Dâmbovița au pus în aplicare șapte mandate de percheziție în județele Dâmbovița, Constanța, Ilfov, Buzău, iar simultan au fost percheziții și în Amsterdam într-un caz de constituire de grup infracțional organizat și trafic de persoane, informează, miercuri, IPJ Dâmbovița. Două persoane au fost reținute &
CCR: Mai multe dispoziții din Codul de procedură penală privind judecătorul de cameră preliminară, neconstituționale
Curtea Constituțională a admis miercuri o sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind neconstituționalitatea unor articole din Codul de procedură penală care se referă, printre altele, la competența judecătorului de cameră preliminară de a dispune reunirea și disjungerea dosarelor, dar și soluția legislativă prin care încheierile întocmi
DIICOT, ironie la adresa ministrului Pîslaru: Azi suntem și la Casa de Pensii; Scuze că nu am anunțat înainte
DIICOT a postat miercuri un mesaj pe Facebook în care îl ironizează pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, după ce acesta ar fi demis-o pe Alexandra Zară de la șefia Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități pentru că nu l-ar fi informat cu privire la perchezițiile efectuate la azilele ilegale din Biho
CCR amână până în septembrie sesizarea lui Grindeanu în legătură cu OUG privind Programul SAFE
Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat miercuri, pentru 23 septembrie, o decizie în cazul sesizării președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență privind Programul SAFE.
Vaslui: Bărbat căutat în Cehia pentru distrugere și furt, depistat și reținut la Albița
Polițiștii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Albița au depistat și reținut un cetățean român, căutat de autoritățile din Cehia pentru distrugere și furt. Potrivit reprezentanților Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Iași, pe numele bărbatului fusese emisă o alertă de punere în aplicare a unui m
Percheziții la Casa de Pensii București; sute de persoane au ieșit fraudulos la pensie
Procurorii DIICOT efectuează miercuri percheziții în biroul unui funcționar de la Casa de Pensii București, acuzat că face parte dintr-o grupare specializată în comiterea unor infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin falsificarea datelor pentru emiterea deciziilor de pensionare pentru un număr de peste 860 de persoane.
Giurgiu: Doi tineri răniți după ce s-au lovit cu mașina de un tir și s-au răsturnat pe câmp
Doi tineri au fost răniți și duși la spitale din București după ce mașina în care se aflau s-a lovit de un tir, iar apoi s-a răsturnat pe un câmp, accidentul având loc luni, la intersecția dintre drumul județean DJ 412 și drumul național DN 5A, între localitățile Prundu și Mironești, informează Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Giurgiu.
CCR dezbate joi sesizarea lui Bolojan privind conflictul de natură constituțională cu Instanța supremă
Curtea Constituțională va dezbate joi sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea a fost depusă după ce Instanța supremă a dat G