Tribunalul București a suspendat toate hotărârile Congresului Extraordinar al PNL prin aplicarea unei 'aparențe a dreptului' în favoarea 'puciștilor' din PNL, după ce a constatat că deciziile de la Congres au fost adoptate în baza unui Statut modificat al partidului, care nu era aprobat de către instanță.

Tribunalul București a dat publicității luni motivarea deciziei luate de judecătoarea Mihaela Luciani pe data de 8 iulie, prin care a fost admisă o nouă acțiune introdusă de 'puciștii' din PNL și a dispus suspendarea hotărârilor luate de Congresul Extraordinar din 21 iunie.

Concret, este vorba de hotărârile Congresului prin care Ilie Bolojan a fost reales în funcția de președinte al partidului; era reconfirmată poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD; se stabilea excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD; se solicita demisia din partid a unor membri importanți din tabăra 'puciștilor', respectiv Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu. Totodată, a fost aprobată modificarea Statutului PNL, pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid.

Deciziile au fost contestate în instanță de gruparea anti-Bolojan, din care fac parte, printre alții, Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma.

*** Tribunalul susține că PNL trebuia să înregistreze noul Statut în registrul partidelor politice, înainte de a lua decizii la Congres.

În motivarea publicată de tribunal se arată că în acest caz se reține incidența prevederilor art. 997 din Codul de procedură civilă, conform cărora instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Tribunalul subliniază că, pe calea ordonanței președințiale, nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond, ci este de ajuns 'un examen sumar', pentru a verifica de partea cui este 'aparența dreptului'.

Judecătoarea Mihaela Luciani susține că un prim aspect invocat de către reclamanți ('puciștii' din PNL, n.r.) în susținerea aparenței dreptului în favoarea lor este că întreaga procedură a Congresului, incluzând depunerea candidaturilor, alegerea organelor de conducere, aprobarea modificărilor statutare și adoptarea măsurilor cu caracter sancționator îndreptate împotriva reclamanților, s-a desfășurat în temeiul unor dispoziții cuprinse într-un proiect de modificare a Statutului care, la data adoptării acestor acte, nu intrase în vigoare și, potrivit mecanismului statutar de adoptare, era lipsit de aptitudinea de a produce efecte juridice.

Magistratul consideră că 'aparența de drept' este în favoarea reclamanților, având în vedere că întreaga procedură de convocare a Congresului, elementele de organizare și procedura de depunere a candidaturilor, respectiv a moțiunilor în vederea alegerii organelor de conducere și ratificarea modificărilor Statutului s-a realizat sub imperiul unui Statut modificat al partidului, neaprobat și neînregistrat la Tribunalul București.

Tribunalul reține că aspectele organizatorice legate de convocarea și desfășurarea Congresului Extraordinar din 21 iunie, inclusiv posibilitatea depunerii de moțiuni și, implicit, alegerea organelor de conducere, s-au realizat în conformitate cu noile modificări ale Statutului, 'motiv pentru care apreciază că aparența de drept este în favoarea reclamanților, deoarece poziția acestora în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanța președințială, este preferabilă din punct de vedere legal, în condițiile unei sumare caracterizări și analize a situației de fapt'.

În ceea ce privește actele subsecvente adoptate în urma desfășurării Congresului din data de 21 iunie, Tribunalul constată că cele 13 Decizii ale Biroului Permanent Național din 21 iunie și 23 iunie au fost adoptate în baza noului Statut al partidului, fiind semnate de președintele PNL, Ilie Bolojan, și de către Secretarul General al PNL, care fac parte din noua structură de conducere a partidului PNL, astfel cum a fost desemnată în urma Congresului Extraordinar din data de 21.06.2026.

În legătură cu urgența suspendării deciziilor de la Congres, tribunalul are în vedere că reclamanții au invocat vătămarea actuală și concretă a drepturilor acestora, prin existența unor consecințe juridice directe și iminente, în urma punerii în executare a actelor contestate, într-o succesiune determinată chiar de Hotărârea nr. 1/ 19.06.2026, despre care s-a concluzionat că a fost emisă, cel puțin în aparență, în condiții de neîndeplinire a condițiilor statutare.

'Astfel, în speță, tribunalul reține că urgența derivă din împrejurarea că reclamanții și-au probat susținerile în sensul demarării împotriva acestora a unor consecințe juridice directe și iminente, ca urmare a punerii în executare a actelor contestate, solicitarea de demisie, mandatul de excludere și înlăturarea din funcțiile de conducere pe care le dețineau la nivelul structurilor teritoriale ale partidului, în urma adoptării Deciziilor BPN din 23.06.2026. Tribunalul consideră că finalizarea procedurii de excludere a reclamanților, aflată în curs, ar produce un efect ireversibil în plan faptic având în vedere că pierderea calității de membru al partidului și, odată cu ea, a funcțiilor de conducere și a apartenenței la grupurile parlamentare ar afecta însuși statutul juridic, politic și moral al reclamanților prin pierderea exercițiului drepturilor statutare și posibilitatea de a participa la viața internă a partidului', se mai arată în motivare.

Totodată, tribunalul constată că, prin Deciziile Biroului Permanent Național din data de 21.06.2026, respectiv 23.06.2026, noua conducere aleasă în urma Congresului din 21 iunie a emis mai multe decizii, prin care o parte din reclamanți au fost înlăturați din funcțiile de conducere pe care le dețineau în fruntea unor filiale teritoriale ale partidului.

'Așadar, având în vedere că reclamanții urmăresc împiedicarea consolidării unor efecte produse aparent cu încălcarea Statutului, pentru împiedicarea unei pagube iminente și greu de reparat, suspendarea provizorie a efectelor actelor contestate și ale actelor subsecvente este măsura adecvată pentru evitarea producerii unei vătămări până la dezlegarea pe fond a legalității actelor care i-au dat naștere. De asemenea, având în vedere că sub imperiul noului Statut al partidului au fost alese organele de conducere ale PNL care își exercită, în prezent, atribuțiile în baza unui Statut modificat, nesupus încă înregistrării la instanță, măsura suspendării provizorii se impune a fi dispusă cu celeritate', este concluzia instanței.

*** Tribunalul spune că nu a judecat fondul litigiului, iar PNL poate funcționa pe vechiul Statut.

Judecătoarea subliniază că, prin această decizie de suspendare, nu a judecat fondul litigiului dintre părți.

'Mai mult, nu se poate reține nici măcar că îl anticipează din moment ce în această procedură doar se stabilește aparența de drept, ceea ce înseamnă că în procesul de fond, în temeiul unui probatoriu mult mai complex și a unor dezbateri ample, se poate ajunge la o soluție diferită de cea pronunțată în ordonanța președințială. În speță, Tribunalul constată îndeplinită condiția neprejudecării fondului, întrucât în prezenta procedură nu se statuează în concret asupra criticilor de nelegalitate și netemeinicie ale deciziilor conteste invocate de reclamanți, ci instanța a realizat doar o analiză sumară, prin raportare la înscrisurile depuse ca probe, pentru a fundamenta soluția pronunțată în cauză din perspectiva verificării aparenței dreptului reclamantului, instanța învestită cu soluționarea ordonanței președințiale nefiind chemată să stabilească validitatea hotărârilor, ci doar să aprecieze asupra aparenței dreptului și asupra necesității conservării situației până la judecata pe fond, pe baza unei analize sumare, fără cercetarea aprofundată a raportului juridic litigios, care rămâne de competența exclusivă a instanței de fond învestite cu acțiunea în anulare', explică instanța.

De asemenea, pe calea ordonanței președințiale instanța nu desființează hotărârile contestate și nici actele subsecvente adoptate în executarea acestora, ci doar le suspendă temporar efectele, menținând, până la soluționarea fondului, cadrul statutar anterior Congresului Extraordinar din 21 iunie, în baza Statutului în forma în vigoare anterioară adoptată și înregistrat la Tribunalul București.

'Contrar susținerilor pârâtului, măsura suspendării executării și a efectelor actelor contestate nu împiedică partidul să își exercite atribuțiile prin organele competente și cu respectarea procedurilor statutare, ci înlătură temporar producerea efectelor a unor acte a căror legalitate este contestată', este o altă susținere a instanței. AGERPRES/(AS-redactor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)