CCR discută pe 24 iunie sesizarea ICCJ pe modificarea legislației penale care reglementează procedura de cameră preliminară
Curtea Constituțională a României urmează să discute pe 24 iunie sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în legătură cu o lege care aduce modificări Codului de procedură penală, prin care parlamentarii au instituit o procedură mai rapidă în faza de cameră preliminară a proceselor în instanțe, au precizat, luni, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
Vinerea trecută, Înalta Curte, în cadrul Secțiilor Unite, a decis sesizarea Curții Constituționale în legătură cu actul normativ pentru modificarea și completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, votat recent în Parlament.
Legea a fost adoptată de Senat pe 16 martie și de Camera Deputaților pe 13 mai, fiind inițiată de 43 de deputați și senatori de la toate partidele.
Proiectul introduce mai multe modificări în Codul de procedură penală, printre care noi drepturi pentru victimele agresiunilor, însă ICCJ a atacat la CCR doar partea care se referă la procedura de cameră preliminară.
Concret, proiectul votat în Parlament impune o procedură mai rapidă în faza de cameră preliminară, pentru a nu mai depăși durata de maxim 60 de zile, cum se întâmplă în prezent.
Astfel, una dintre modificări se referea la art. 343, cu următorul cuprins: '(1) Durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanță. (2) Pentru respectarea dispozițiilor alin. (1) judecătorul de cameră preliminară are îndatorirea să ia din timp toate măsurile necesare pentru asigurarea apărării obligatorii, dacă este cazul, și pentru ca la termenul fixat procedura de citare să fie legal îndeplinită, iar soluționarea cererilor și excepțiilor să nu sufere amânare. (3) În cazul în care, deși procedura de citare este legal îndeplinită, soluționarea cererilor și excepțiilor nu se poate realiza la termenul stabilit potrivit dispozițiilor art. 344 alin. (4), judecătorul de cameră preliminară acordă termen în continuare, fără citarea părților și a persoanei vătămate. Cu excepția termenului prevăzut la art. 345 alin. (3), termenele sunt stabilite în zile succesive. Pentru motive întemeiate, termenele în continuare în camera preliminară pot fi stabilite în zile nesuccesive, între care nu poate fi un interval mai mare de 7 zile. (4) Citațiile pentru termenul stabilit potrivit dispozițiilor art. 344 alin. (4) conțin mențiunea referitoare la acordarea termenelor în continuare și atenționarea că pentru termenele stabilite ulterior nu se vor emite alte citații, părțile și subiecții procesuali având obligația de a urmări parcursul dosarului. (5) Termenele de judecată în camera preliminară pot fi stabilite după un interval mai mare de 7 zile numai dacă probele încuviințate sau măsurile dispuse, prin natura lor, împiedică stabilirea unui termen mai scurt (...)'.
În sesizarea trimisă la CCR, ICCJ susține că modificările propuse la Codul de procedură penală sunt neconstituționale pentru că afectează coerența procedurii penale și drepturile procesuale ale părților.
'Viciile de neconstituționalitate se referă la nesocotirea principiilor constituționale ale legalității și clarității legii, egalității în drepturi, respectării dreptului la apărare, la un proces echitabil și înfăptuirii justiției într-un stat de drept', spune Înalta Curte într-un comunicat de presă.
În continuare, ICCJ precizează care sunt aspectele din lege pe care le consideră neconstituționale:
* Reunirea și disjungerea cauzelor în camera preliminară.
Legea introduce posibilitatea reunirii/disjungerii cauzelor în camera preliminară, dar fără corelare cu regulile existente. Judecătorul de cameră preliminară ar ajunge să intre indirect pe fondul cauzei, deși rolul lui se rezumă la verificarea legalității urmăririi penale. Apar blocaje practice: la ce parchet se restituie cauza, cum se separă dosarele reunite, cum se evită soluțiile contradictorii.
În opinia ICCJ, reglementarea cuprinsă la pct. 2 din Lege, care prevede introducerea unui nou alineat la art. 43, alin. (4), potrivit căruia '(4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplică și în procedura camerei preliminare. Reunirea nu se poate dispune în contestația formulată împotriva încheierilor prevăzute la art. 346', ridică probleme de neconstituționalitate din perspectiva art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât soluția legislativă este necorelată cu arhitectura actuală a procedurii camerei preliminare și cu competența funcțională a judecătorului de cameră preliminară, neintegrându-se organic în cadrul normativ existent.
Astfel, actul normativ implică o modificare a competenței funcționale a judecătorului de cameră preliminară care, în analiza sa, va fi ținut să antameze fondul cauzei, deși, potrivit art. 3 și art. 54 din Codul de procedură penală, acesta îndeplinește funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată, fiind competent să verifice legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală.
Conform ICCJ, aceleași vicii de neconstituționalitate sunt identificate și în privința reglementării de la pct. 3 al actului normativ adoptat, în conformitate cu care '(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător în procedura de cameră preliminară. Disjungerea cauzei se dispune și atunci când numai pentru unele dintre infracțiuni sau numai pentru unii inculpați se impune restituirea cauzei la parchet. În cazurile prevăzute la art. 43 alin. (1), judecătorul de cameră preliminară dispune, dacă este cazul, restituirea întregii cauze la parchet'.
'În arhitectura actuală a procesului penal, potrivit art. 46 alin. (1) din Codul de procedură penală, instanța poate dispune disjungerea cauzei pentru unii dintre inculpați sau pentru unele infracțiuni, atunci când această măsură este necesară pentru buna desfășurare a judecății. Totodată, conform art. 63 alin. (1) din Codul de procedură penală, dispozițiile art. 46 se aplică și în cursul urmăririi penale. Cu toate acestea, nici dispozițiile menționate și nici normele care reglementează procedura camerei preliminare nu conțin o normă de trimitere care să permită aplicarea instituției disjungerii și în această fază procesuală', precizează ICCJ.
* Eliminarea citării la termenele ulterioare în procedura de cameră preliminară.
Noua regulă spune că, după primul termen, părțile trebuie singure 'să urmărească parcursul dosarului'. Norma este vagă și neclară. Se afectează dreptul la apărare și procesul echitabil, deoarece părțile nu mai sunt citate nemaiavând posibilitatea să afle termenele noi stabilite în continuare. Sunt dezavantajate persoanele vulnerabile: deținuți, vârstnici, victime, persoane care nu au acces la internet sau nu dețin cunoștințele digitale pentru utilizarea platformelor.
* 'Autoritatea de lucru judecat' în camera preliminară.
Legea face definitive concluziile judecătorului de cameră preliminară în ceea ce privește legalitatea probelor, aspect ce contrazice jurisprudența CCR, care permite verificarea legalității probelor și în faza de judecată. Instanța de fond ar fi împiedicată să mai analizeze probe obținute nelegal sau neloial. Se limitează dreptul la apărare și rolul instanței de judecată în înfăptuirea justiției. Pentru a se evita decizii ulterioare care constată neconstituționalitatea unor prevederi normative după aplicarea lor în procedurile judiciare, cu efecte negative asupra instanțelor judecătorești și a soluționării cauzelor, se impune verificarea constituționalității cadrului de reglementare adoptat prin legea atacată.
ICCJ afirmă că reglementarea cuprinsă la pct. 50 din Lege, care prevede introducerea art. 346(1) cu următorul conținut: 'Art. 346(1) - (1) Încheierile definitive ale judecătorului de cameră preliminară prin care au fost respinse cererile și excepțiile privind legalitatea administrării probelor sau a efectuării actelor de urmărire penală, precum și cele prin care au fost excluse probe administrate în cursul urmăririi penale ori s-a constatat nelegalitatea unor acte de urmărire penală au autoritate de lucru judecat, inclusiv în cazul unei noi trimiteri în judecată după restituirea cauzei la parchet, precum și în cauzele disjunse. (2) Autoritatea de lucru judecat prevăzută la alin. (1) poate fi invocată în orice stare a procesului', încalcă liberul acces la justiție și dreptul la apărare, întrucât consacră o autoritate de lucru judecat extinsă unor încheieri pronunțate în procedura camerei preliminare, care nu soluționează fondul cauzei și care, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, nu se bucură de plenitudinea efectelor specifice hotărârilor definitive asupra fondului.
'Soluția legislativă criticată nu numai că se îndepărtează de jurisprudența Curții Constituționale referitoare la limitele autorității de lucru judecat în materia camerei preliminare, dar intră și într-o contradicție evidentă cu mecanismul procedural reglementat de art. 386 (1) din Codul de procedură penală, afectând coerența internă a reglementării procesual penale și posibilitatea instanței de a asigura respectarea efectivă a garanțiilor fundamentale ale procesului echitabil', este concluzia ICCJ. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
CCR a validat o excepție la o directivă UE care permite încă doi ani de finanțare a cazanelor pe combustibili fosili
Curtea Constituțională a României a validat miercuri o dispoziție legală adoptată în Parlament prin care se permite autorităților acordarea pe încă doi ani de stimulente financiare din fonduri publice pentru instalarea cazanelor alimentate cu combustibili fosili, aceasta fiind o excepție la o directivă UE. CCR a fost sesizată în acest c
Argeș: Amenzi de peste 100.000 de lei aplicate turiștilor care au hrănit urșii pe Transfăgărășan
Autoritățile au aplicat amenzi de peste 100.000 de lei turiștilor care au hrănit urșii pe DN 7C - Transfăgărășan, a anunțat, miercuri, Instituția Prefectului Argeș. Sancțiunile au fost aplicate în urma acțiunilor desfășurate, în perioada 27 mai - 12 iulie, de echipele mixte formate din reprezentanți de la Direcția Silvică Argeș, Garda Forestieră Pl
Percheziții în Dâmbovița, Constanța, Ilfov, Buzău, dar și în Amsterdam într-un caz de trafic de persoane
Polițiștii din Dâmbovița au pus în aplicare șapte mandate de percheziție în județele Dâmbovița, Constanța, Ilfov, Buzău, iar simultan au fost percheziții și în Amsterdam într-un caz de constituire de grup infracțional organizat și trafic de persoane, informează, miercuri, IPJ Dâmbovița. Două persoane au fost reținute &
CCR: Mai multe dispoziții din Codul de procedură penală privind judecătorul de cameră preliminară, neconstituționale
Curtea Constituțională a admis miercuri o sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind neconstituționalitatea unor articole din Codul de procedură penală care se referă, printre altele, la competența judecătorului de cameră preliminară de a dispune reunirea și disjungerea dosarelor, dar și soluția legislativă prin care încheierile întocmi
DIICOT, ironie la adresa ministrului Pîslaru: Azi suntem și la Casa de Pensii; Scuze că nu am anunțat înainte
DIICOT a postat miercuri un mesaj pe Facebook în care îl ironizează pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, după ce acesta ar fi demis-o pe Alexandra Zară de la șefia Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități pentru că nu l-ar fi informat cu privire la perchezițiile efectuate la azilele ilegale din Biho
CCR amână până în septembrie sesizarea lui Grindeanu în legătură cu OUG privind Programul SAFE
Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat miercuri, pentru 23 septembrie, o decizie în cazul sesizării președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind un posibil conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin emiterea Ordonanței de urgență privind Programul SAFE.
Vaslui: Bărbat căutat în Cehia pentru distrugere și furt, depistat și reținut la Albița
Polițiștii de frontieră din Punctul de Trecere a Frontierei Albița au depistat și reținut un cetățean român, căutat de autoritățile din Cehia pentru distrugere și furt. Potrivit reprezentanților Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Iași, pe numele bărbatului fusese emisă o alertă de punere în aplicare a unui m
Percheziții la Casa de Pensii București; sute de persoane au ieșit fraudulos la pensie
Procurorii DIICOT efectuează miercuri percheziții în biroul unui funcționar de la Casa de Pensii București, acuzat că face parte dintr-o grupare specializată în comiterea unor infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prin falsificarea datelor pentru emiterea deciziilor de pensionare pentru un număr de peste 860 de persoane.
Giurgiu: Doi tineri răniți după ce s-au lovit cu mașina de un tir și s-au răsturnat pe câmp
Doi tineri au fost răniți și duși la spitale din București după ce mașina în care se aflau s-a lovit de un tir, iar apoi s-a răsturnat pe un câmp, accidentul având loc luni, la intersecția dintre drumul județean DJ 412 și drumul național DN 5A, între localitățile Prundu și Mironești, informează Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Giurgiu.
CCR dezbate joi sesizarea lui Bolojan privind conflictul de natură constituțională cu Instanța supremă
Curtea Constituțională va dezbate joi sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea a fost depusă după ce Instanța supremă a dat G
APADOR-CH câștigă un proces cu Guvernul privind furnizarea de informații în legătură cu ajutoarele militare pentru Ucraina
Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a anunțat marți că a câștigat, în primă instanță, un proces intentat Executivului, reprezentat de Secretariatul General al Guvernului (SGG), pentru refuzul acestuia de a comunica informații de interes public în legătură cu ajutoarele militare pentru Ucraina.
Sechestru de 56 de milioane de lei într-un dosar de evaziune fiscală prin neplata impozitelor către stat
București, 14 iul /Agerpres/ - Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București au pus sechestru pe mai multe bunuri (terenuri, apartamente, locuințe) în valoare de 56 milioane de lei, într-un dosar de evaziune fiscală în domeniul construcțiilor, în care au fost trimiși în judecată patru administratori de firme pentru neplata că
Neamț: Bărbat reținut după ce a încălcat ordinul de protecție și a comis alte patru infracțiuni
Un bărbat din localitatea Trifești a fost reținut de polițiști după ce a încălcat ordinul de protecție și a venit la domiciliul concubinei, pe care a amenințat-o cu acte de violență, a informat, marți, Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Neamț. Reclamația la 112 a fost făcută de victima în vârstă de 29 de ani, iar la fața
Hunedoara: Trei persoane din Deva - reținute în urma perchezițiilor într-un dosar de camătă și proxenetism
Trei persoane din Deva au fost reținute în urma celor 15 percheziții care au avut loc, luni, în județele Hunedoara, Alba și Ialomița, într-un dosar care vizează infracțiuni de camătă și proxenetism, anche
Tulcea: Autori necunoscuți în 85% din dosarele de criminalitate informatică înregistrate de polițiști în județ
Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Tulcea a identificat, în perioada 2022-2025, doar 15% din autorii dosarelor care au avut ca obiect infracțiuni împotriva siguranței sistemelor informatice și infracțiuni săvârșite prin intermediul sistemelor informatice, se arată într-o adresă remisă de instituție la solicitarea AGERPRES. Numai &i