Curtea de Apel București (CAB) a admis, marți, acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și obligă Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Cererea de chemare în judecată, semnată de președinta Înaltei Curți, Lia Savonea, a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București pe 30 martie și soluționată marți de judecătoarea Ramona Bușu la primul termen al procesului, în condițiile în care, de regulă, procesele în contencios durează luni de zile sau chiar ani.

CAB a mai stabilit că Guvernul și Ministerul de Finanțe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

'Respinge ca neîntemeiate excepțiile invocate de către pârâți. Admite cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată, formulată de către reclamanta Înalta Curte de Casație și Justiție în contradictoriu cu pârâții Guvernul României și Ministerul Finanțelor. Obligă pârâții la emiterea actelor administrative și efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare pentru includerea/alocarea integrală a sumelor solicitate necesare achitării drepturilor salariale restante ale judecătorilor și ale celorlalte categorii profesionale îndreptățite, prevăzute în titluri executorii, scadente în anul 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul, precum și la punerea la dispoziția reclamantei a tuturor fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante respective, sub sancțiunea unei penalități în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Stabilește un termen de executare de 10 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, sub sancțiunea aplicării dispozițiilor art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004. Aplică pârâților Guvernul României și Ministerul Finanțelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligațiilor stabilite prin prezenta. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii', este soluția dată de CAB.

Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor, în luna martie, prevedea aproape 5 miliarde de lei (1 miliard de euro) pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent. Sumele suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale instanțelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.

Guvernul a decis însă amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.

În cererea de chemare în judecată, Înalta Curte susținea că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Totodată, Instanța supremă acuza Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor.

Decizia de a acționa în instanță vine după ce Lia Savonea a depus o plângere prealabilă la Guvern, în care critica măsurile îndreptate împotriva magistraților, inclusiv legea privind reducerea pensiilor. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)