Cristina Chiriac, propusă pentru funcția de procuror general, a declarat marți că observațiile critice formulate în avizul negativ emis de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nu reprezintă un minus, ci o confirmare a valorii experienței sale în structurile specializate ale Ministerului Public.

Marți, Ministerul Justiției a organizat noi interviuri cu procurorii care au primit aviz negativ din partea CSM.

'Critica formulată nu privește doar experiența punctuală, ci încrederea că această experiență este suficientă pentru a conduce întregul sistem. (...) Experiența acumulată în diferite niveluri ale Ministerului Public de execuție și de conducere, parchete de volum și în structuri specializate, oferă nu doar cunoaștere, ci capacitatea de a integra perspective diferite și de a construi soluții sistemice. Consider că experiența mea în structurile specializate nu reprezintă un minus, ci un câștig. Punctul foarte al candidaturii mele la funcția de procuror general este tocmai dinamismul specific activităților din structurile specializate, dinamism pe care intenționez să-l transpun și în cadrul Ministerului Public. În plus, consider că este esențial ca procurorul general să cunoască sistemul, dar să și fie capabil să-l analizeze critic, să aibă experiență, dar și deschidere pentru adaptare, să ofere direcție, nu doar să reproducă modele existente', a declarat Cristina Chiriac, în cadrul celui de-al doilea interviu susținut în fața comisiei constituite la Ministerul Justiției.

Întrebată de ministrul Justiției, Radu Marinescu, despre eficientizarea activității de investigare a infracțiunilor comise de magistrați, Chiriac a afirmat că ar trebui înlăturată procedura prin care procurorii sunt propuși de către CSM.

'Procedura de desemnare a procurorilor este una greoaie. În sensul că, din punctul meu de vedere, ar trebui înlăturată această propunere făcută de către Consiliul Superior al Magistraturii pentru procurorii care îndeplinesc condițiile de a investiga infracțiunile săvârșite de magistrați. Problema este una actuală. Este clar că la nivelul întregii țări, la acest moment, există doar 38 de procurori care efectuează urmărirea penală a infracțiunilor săvârșite de magistrați, iar actele de sesizare care au fost înaintate către instanța de judecată au fost foarte puține în cursul anului 2025, respectiv două rechizitorii. Această activitate este datorată atât din numărului redus de procurori care efectuează urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile săvârșite de magistrați, cât și a numărului redus de polițiști care sunt detașați atât în cadrul parchetului general sau care lucrează cu procurorii care instrumentează dosarele de la nivelul parchetelor de pe lângă curțile de apel', a spus Cristina Chiriac.

Ea a propus alocarea resurselor necesare - atât cele financiare cât și cele umane, detașarea polițiștilor la serviciul de anchete speciale de la Parchetul General, o colaborare mult mai bune cu polițiștii care efectuează sau sunt delegați în dosarele instrumentate de procurorii de pe lângă curțile de apel și relaxarea procedurii de numire a acestor magistrați.

Ceilalți doi candidați care au participat la selecția pentru ocuparea unor funcții de conducere la marile parchete și au primit aviz negativ din partea Secției pentru procurori a CSM sunt Marinela Mincă - propusă procuror-șef adjunct la DNA și Gill-Julien Grigore-Iacobici - pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT.

Pentru celelalte propuneri ale ministrului Justiției la șefia marilor parchete, în urma interviurilor la secția de specialitate a CSM s-au înregistrat următoarele rezultate:

*** trei avize pozitive: Codrin Horațiu Miron (nominalizat pentru funcția de procuror-șef al DIICOT), Viorel Cerbu (procuror-șef al DNA) și Marius-Ionel Ștefan (procuror-șef adjunct al DNA);

*** balotaj (trei voturi 'pentru' și trei 'împotrivă'): Alex Florența - candidat la funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT și Marius Voineag - pentru funcția de adjunct al procurorului general.

Conform legii, Secția pentru procurori a CSM emite un aviz consultativ motivat, după care propunerile făcute de ministrul Justiției, Radu Marinescu, sunt înaintate președintelui Nicușor Dan.

În cazul emiterii unui aviz negativ al Secției pentru procurori a CSM, ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ și, în urma acestuia, el poate continua procedura prin transmiterea către președintele României a propunerii de numire în funcția de conducere, însoțită de toate documentele relevante, sau retrage propunerea, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile.

Președintele României poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului.

Decretul președintelui de numire în funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiției. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)