Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, afirmă că bilanțul activității sale pe anul 2025 evidențiază un model jurisdicțional atipic în comparație cu instanțele supreme europene, 'dominat de supraîncărcare și presiuni funcționale', dar care indică totodată 'un semn clar' al unei tendințe de eficientizare.

'Bilanțul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru anul 2025 - două concluzii cheie: 1. Un model jurisdicțional atipic în arhitectura instanțelor supreme europene, dominat de supraîncărcare și presiuni funcționale; 2. Mai multă eficiență, aceleași exigențe, complexitate ridicată și direcții strategice clare pentru consolidarea justiției. În anul 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a gestionat 18.654 de cauze, a înregistrat 12.586 de cauze nou-intrate și a soluționat 14.234 de dosare, reducând stocul cu 25 %, cel mai clar semn al unei tendințe de eficientizare a activității instanței supreme', arată ICCJ într-un comunicat de presă, care prezintă o sinteză pe scurt a activității pe anul trecut.

Potrivit instanței, în anul 2025 distribuția complexității cauzelor arată că Secția penală a concentrat aproximativ 50% din total, Secția de contencios administrativ și fiscal circa 26%, iar fiecare dintre secțiile civile aproximativ 10%.

'Această diferență se reflectă și în încărcătura pe secții. La nivelul Secției de contencios administrativ și fiscal, fiecare judecător a gestionat, în medie, 944 de dosare rulate și 657 de cauze soluționate, plus 4.516 de participări în completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și recursuri în interesul legii, ceea ce indică cel mai ridicat volum de activitate. În schimb, la Secția penală, fiecare judecător a gestionat, în medie, 366 de dosare rulate, însă cu cel mai înalt nivel de complexitate, ceea ce arată că dificultatea activității este aici cea mai ridicată. Și secțiile civile au funcționat sub o solicitare profesională semnificativă. La Secția I civilă, încărcătura medie a fost de 558 de dosare rulate și 433 de cauze soluționate/judecător, la care s-au adăugat 3.511 de participări în completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și recursuri în interesul legii. La Secția a II-a civilă, încărcătura a fost de până la 400 de dosare rulate și 292 de cauze soluționate/judecător, alături de 3.630 de participări în completurile pentru hotărâri prealabile și recursuri în interesul legii', susține ICCJ.

Un alt indicator relevant îl reprezintă activitatea mecanismelor de unificare a practicii judiciare. Astfel, în anul 2025, au fost înregistrate 632 de sesizări pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și 31 de sesizări privind recursul în interesul legii.

ICCJ mai spune că activitatea sa pe anul trecut 's-a desfășurat, însă, și sub presiunea unor valori atipice, care evidențiază dimensiunea reală a provocărilor instituționale și conturează un profil funcțional dificil de regăsit în arhitectura obișnuită a instanțelor supreme din spațiul european'.

'Numărul participărilor judecătorilor în completurile pentru hotărâri prealabile a ajuns la 11.794 în anul 2025. În paralel, activitatea administrativă a presupus un volum considerabil de operațiuni: 4.121 ordine emise, 3.052 lucrări înregistrate în registrul bugetelor instanțelor, 1.042 de adeverințe și 1.594 puncte de vedere formulate. Acest cumul de atribuții jurisdicționale și administrative, prin amploare și diversitate, conferă activității instanței supreme un caracter particular, dificil de comparat cu modelele clasice ale instanțelor supreme din Uniunea Europeană. În anul 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a consolidat integrarea dreptului european în jurisprudența națională, printr-un dialog jurisdicțional activ cu instanțele europene, valorificând jurisprudența și mecanismul trimiterilor preliminare precum și standardele CEDO pentru a asigura o practică judiciară coerentă, previzibilă și aliniată exigențelor europene privind protecția drepturilor fundamentale și funcționarea pieței interne', adaugă ICCJ.

ICCJ menționează și dezvoltarea unor instrumente moderne de comunicare, precum și consolidarea dialogului cu societatea civilă și spațiul public, pentru 'prevenirea percepțiilor eronate și promovarea unei înțelegeri corecte a rolului său constituțional, contribuind la afirmarea unei justiții moderne, responsabile și ancorate în valorile statului de drept'. AGERPRES/(AS-redactor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)