CSM: Cristina Chiriac - aviz negativ pentru șefia Parchetului General; blocaj la Marius Voineag - scor de 3 la 3
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat, joi, aviz negativ propunerii ministrului Justiției de numire a Cristinei Chiriac în funcția de procuror general al României.
'Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea ministrului Justiției de numire în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a doamnei Cristina Chiriac, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul teritorial Iași. (1 vot da, 5 voturi nu)', se arată în hotărârea CSM.
Practic, toți cei cinci membri ai Secției pentru procurori a CSM au dat vot negativ la această propunere, iar pentru numire a votat doar ministrul Justiției, Radu Marinescu.
În schimb, în cazul lui Marius Voineag, care candidează pentru funcția de adjunct al procurorului general, CSM nu a reușit să cadă de acord pe o soluție (3 voturi da, 3 voturi nu), astfel încât votul va fi reluat la o ședință viitoare.
'Secția pentru procurori, având în vedere dispozițiile art. 62 alin. 3 raportat la art.17 alin. 2 din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotărârea nr. 122 din 06.07.2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului Justiției de numire în funcția de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului Marius Voineag, procuror în cadrul DNA, pe ordinea de zi a unei ședințe viitoare. ( 3 voturi da, 3 voturi nu)', conform hotărârii CSM.
Este aceeași situația ca și în cazul actualului procuror general, Alex Florența, care a primit miercuri tot trei voturi 'pentru' și trei 'împotrivă', în candidatura lui pentru un post de șef adjunct al DIICOT.
Pe parcursul interviurilor susținute de cei doi, mai multe organizații civice, printre care Declic, Corupția Ucide, Inițiativa România, Inițiativa Timișoara, Reset Iași, Alternativă Civică Timișoara, În Stradă, Tineri Liberi, Agent Green și Rezistența Civică Galați, au organizat un protest în fața sediului CSM.
Protestatarii au cerut procurorilor din CSM să respingă numirea Cristinei Chiriac și a lui Marius Voineag la șefia Parchetului General.
***
În timpul interviului susținut la CSM, Cristina Chiriac a fost rugată să clarifice un episod din activitatea sa de procuror, care a vizat 'un înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române', cu referire la informațiile apărute în presă că 'ar fi ținut la sertar' dovezi care îl incriminau pe fostul episcop al Hușilor, Cornel Onilă, condamnat între timp la opt ani închisoare pentru viol.
'Decizia a fost conform legii și raportat exclusiv la probatoriul existent în acel dosar', a răspuns procuroarea Chiriac, care a adăugat că nu are ce să-și reproșeze referitor la acel caz.
Tot la interviu, Cristina Chiriac a fost întrebată despre suma de peste un milion de euro care apare în declarația sa de avere, iar ea a răspuns că a fost vorba de o 'eroare' de redactare.
'A fost doar o eroare materială în redactarea declarației de avere pe anul 2024, în sensul că platforma ANI nu recunoaște virgula și am pus virgulă și nu a recunoscut virgula, a recunoscut doar punctul. Această declarație de avere poate fi verificată foarte ușor prin compararea cu declarația de avere a soțului meu, care este titularul de cont. Am solicitat ANI, am trimis dovezile, să opereze modificările necesare', a spus Cristina Chiriac.
O altă întrebare a vizat competența de a investiga cazurile de corupție săvârșite de magistrați, iar ea a răspuns că această competență ar trebui să rămână la Parchetul General.
'În ceea ce privește competența împărțită de investigare a infracțiunilor în justiție, în sensul ca infracțiunile de corupție trebuie investigate de către DNA. Este adevărat că DNA dispune de resursele necesare și umane și de experiența necesară în investigarea acestor tipuri de infracțiuni, dar cred că la momentul acesta voința legiuitorului este ca investigarea să se facă la nivel de Parchet General și parchete de pe lângă curțile de apel și, în calitate de procuror general, voi asigura toate resursele necesare pentru a investiga toate tipurile de infracțiuni săvârșite de magistrați', a declarat Cristina Chiriac.
De asemenea, ea a spus că este de acord ca inspectorii de la Inspecția Judiciară să aibă acces la dosarele procurorilor fără acordul acestora, prin sistemul ECRIS V care încă nu a fost implementat, chiar dacă dosarele se află în faza de urmărire penală.
'Chiar dacă accesul este în ECRIS cu acordul procurorului sau accesul este la dosarul fizic, în momentul în care Inspecția Judiciară solicită un dosar, în exercitarea unei atribuții de control, ar trebui să i se pună la dispoziție. Obligațiile unui inspector judiciar sunt de a păstra confidențialitatea datelor pe care le ia la cunoștință', a precizat ea.
***
La rândul său, Marius Voineag a fost întrebat de ce nu candidează pentru un al doilea mandat la șefia DNA sau chiar pentru funcția de procuror general.
'Decizia nu a fost deloc ușoară. DNA este o instituție căreia i-am dedicat foarte mult din timpul meu, atât profesional, cât și personal. S-a întâmplat de foarte multe ori să deschid și să închid eu lumina. În 2023, am candidat cu speranța că nu o să mai avem figuri care confiscă imaginea instituției. Instituțiile trebuie să funcționeze pe baza unor sisteme, a unor proceduri și a unei echipe de conducere. Faptul că locul 1, care este vremelnic, ocupă acea poziție și a avut o viziune, ca să translateze cât de multe lucruri a putut în planul lui managerial, eu cred că obiectivul meu principal acesta a fost. Erodarea în funcție este fără doar și poate unul dintre elementele care a cântărit la decizia mea de a nu candida la poziția de locul 1. Eu cred că am atins cea mai mare parte a obiectivelor', a răspuns Voineag.
El a dat explicații în legătură cu un ordin dat în calitate de șef al DNA, prin care toți procurorii au fost obligați să comunice conducerii Direcției, înainte a trimite la instanțe, cererile de aprobare a măsurilor de supraveghere și interceptare.
'Permiteți să explic natura acestui ordin. În spațiul public a apărut această chestiune dusă într-o poveste de insinuare, că prin asta s-ar crea accesul procurorului șef la țintele existente. Procurorul șef al DNA are acces la toate țintele care există, pentru că coordonează Serviciul tehnic. Ce am vrut noi la momentul respectiv? Am vrut să înțelegem cam ce se lucrează. Imediat ce am dat ordinul, am realizat că DNA ST - Craiova a avut zero mandate de supraveghere tehnică. Și pentru noi asta a fost un șoc. Evident că ne-am uitat la trei mâini, adică se uita procurorul șef împreună cu cei doi procurori pe complexitatea spețelor. Pe noi ne interesează cam ce se mai lucrează la nivel de... nu ținta X, Y, Z', a arătat el.
Potrivit acestuia, în spațiul public ordinul respectiv s-a dus 'într-o teză ușor manipulativă', că vrea procurorul șef să cunoască 'țintele'.
'Procurorul șef trebuie să cunoască tot. Asta e chestiunea de bază, dacă nu cunoști tot, nu prea ești procuror șef, nu prea ai ce să faci, înseamnă că nu prea conduci acea instituție. Chestiunea de independență a procurorului nu ar trebui să existe, pentru că ordinul nu a fost niciodată atacat. Mie nu mi-a zis un procuror din subordine. Am văzut totuși critici sub vălul mascat cu privire la acest ordin. Noi la DNA facem o evaluare - 360 - în care toată lumea, în complet anonimat, spune nemulțumirile cu privire la conducere. În general, cei care au fost deranjați au fost pe baza unor aspecte pur teoretice și a unor discuții din lateral, dar nu pe conținut. Procurorul șef oricum poate infirma orice act sau măsură. Este logic că ar trebui să infirme înainte de a ajunge la instanță. A fost un instrument extrem de util, să ne dăm seama cine lucrează și cine nu, mai ales în teritoriu', a explicat Voineag.
***
Conform legii, Secția pentru procurori a CSM emite un aviz consultativ motivat, după care propunerile făcute de ministrul Justiției, Radu Marinescu, sunt înaintate președintelui Nicușor Dan.
În cazul emiterii unui aviz negativ al Secției pentru procurori a CSM, ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ și în urma acestui interviu, ministrul Justiției poate continua procedura prin transmiterea către președintele României a propunerii de numire în funcția de conducere, însoțită de toate documentele relevante, sau retrage propunerea, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile.
Conform Legii 303/2022, președintele României poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere, aducând la cunoștința publicului motivele refuzului. Decretul președintelui de numire în funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiției. AGERPRES/(A, AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Florin Marin, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
CCR declară neconstituțională o reglementare prin care se introducea o practică unitară în soluționarea litigiilor pe salarizare
Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis joi că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, este neconstituțională în ansamblul său. Într-un comunicat de pr
Șapte persoane au fost reținute după perchezițiile la Casa de Pensii din București
Șapte persoane au fost reținute după perchezițiile efectuate la Casa de Pensii București, alte 13 fiind cercetate sub control judiciar, anunță Poliția Română. În urma perchezițiilor efectuate miercuri, au fost descoperite și ridicate sumele de 114.330 de euro și 373.490 de lei, 110 dispozitive de stocare a datelor, 4 token-uri utilizate pentru semn
CCR amână pentru septembrie sesizarea lui Bolojan privind conflictul cu ICCJ pe tema restanțelor salariale
Curtea Constituțională a amânat joi, pentru 23 septembrie, dezbaterea sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea a fost depusă du
Diana Șoșoacă, trimisă în judecată pentru sechestrarea unei jurnaliste din Italia
Eurodeputata Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârșirea a patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, după ce în decembrie 2021 ar fi sechestrat în biroul ei o jurnalistă din Italia, venită să-i ia un interviu. În dosar a fost trimis în judecată și fostul soț al Dianei
Stelian Ion: Cea mai înaltă instanță a României, corectată din nou de CJUE; e un eșec instituțional
Deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiției, susține că decizia Curții de Justiție a UE privind prescripția demonstrează un 'eșec instituțional' prin care Înalta Curte de Casație și Justiție 'promovează interpretări care favorizează impunitatea'. Reacția vine după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit joi că
IGPF: Peste 64.000 de țigarete, descoperite în bagajele unor pasageri pe Aeroportul Otopeni
Peste 64.000 de țigarete de diferite mărci, ascunse și nedeclarate, au fost descoperite, joi, de autoritățile de frontieră și cele vamale din cadrul Aeroportul Internațional 'Henri Coandă' Otopeni, care, împreună cu inspectorii vamali, au desfășurat acțiuni comune de control. 'În perioada 13-15 iulie, polițiștii de frontieră din cadrul
Prahova: Fosta șefă a Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap scapă prin prescripție de dosarul de corupție
Fosta șefă a Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova, Viorica Oniga, și alte 12 persoane inculpate alături de aceasta au scăpat de dosarul de corupție prin prescripția faptelor, decizia fiind pronunțată, joi, de Tribunalul Buzău, după 13 ani de la trimiterea în judecată. Potrivit portalului instanțelor de judecată, magistrații au co
După decizia CJUE privind prescripția, ICCJ transmite că a aplicat cu 'bună-credință' dreptul european
Înalta Curte de Casație și Justiție susține că a aplicat 'întotdeauna cu bună-credință' dreptul european în ansamblul său, iar abordarea sa în materia prescripției răspunderii penale nu a reprezentat o opțiune între dreptul UE și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Instanța supremă a reacționat după
VIDEO Percheziții DIICOT la membrii clanului Buricea din Brăila, acuzați de tentativă de omor, camătă, trafic de persoane
Procurorii DIICOT efectuează joi 29 de percheziții pe raza județelor Brăila și Galați, inclusiv la Penitenciarul din Brăila, într-un dosar care vizează, potrivit unor surse, destructurarea clanului Buricea. Membrii acestui clan din Brăila sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, tentativă la omor calificat, șantaj,
CCR dezbate sesizarea lui Bolojan privind conflictul de natură constituțională cu Instanța supremă
Curtea Constituțională va dezbate joi sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea a fost depusă după ce Instanța suprem
CCR a validat o excepție la o directivă UE care permite încă doi ani de finanțare a cazanelor pe combustibili fosili
Curtea Constituțională a României a validat miercuri o dispoziție legală adoptată în Parlament prin care se permite autorităților acordarea pe încă doi ani de stimulente financiare din fonduri publice pentru instalarea cazanelor alimentate cu combustibili fosili, aceasta fiind o excepție la o directivă UE. CCR a fost sesizată în acest c
Argeș: Amenzi de peste 100.000 de lei aplicate turiștilor care au hrănit urșii pe Transfăgărășan
Autoritățile au aplicat amenzi de peste 100.000 de lei turiștilor care au hrănit urșii pe DN 7C - Transfăgărășan, a anunțat, miercuri, Instituția Prefectului Argeș. Sancțiunile au fost aplicate în urma acțiunilor desfășurate, în perioada 27 mai - 12 iulie, de echipele mixte formate din reprezentanți de la Direcția Silvică Argeș, Garda Forestieră Pl
Percheziții în Dâmbovița, Constanța, Ilfov, Buzău, dar și în Amsterdam într-un caz de trafic de persoane
Polițiștii din Dâmbovița au pus în aplicare șapte mandate de percheziție în județele Dâmbovița, Constanța, Ilfov, Buzău, iar simultan au fost percheziții și în Amsterdam într-un caz de constituire de grup infracțional organizat și trafic de persoane, informează, miercuri, IPJ Dâmbovița. Două persoane au fost reținute &
CCR: Mai multe dispoziții din Codul de procedură penală privind judecătorul de cameră preliminară, neconstituționale
Curtea Constituțională a admis miercuri o sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind neconstituționalitatea unor articole din Codul de procedură penală care se referă, printre altele, la competența judecătorului de cameră preliminară de a dispune reunirea și disjungerea dosarelor, dar și soluția legislativă prin care încheierile întocmi
DIICOT, ironie la adresa ministrului Pîslaru: Azi suntem și la Casa de Pensii; Scuze că nu am anunțat înainte
DIICOT a postat miercuri un mesaj pe Facebook în care îl ironizează pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, după ce acesta ar fi demis-o pe Alexandra Zară de la șefia Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități pentru că nu l-ar fi informat cu privire la perchezițiile efectuate la azilele ilegale din Biho