Tribunalul București admite în principiu cererea lui Dan Voiculescu de revizuire și rejudecare a dosarului ICA
Tribunalul București a admis miercuri, în principiu, o cerere formulată de Dan Voiculescu de revizuire și rejudecare a dosarului privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), în care omul de afaceri a fost condamnat în 2014 la 10 ani de închisoare, din care a executat efectiv trei ani și zece luni.
Trebuie menționat că atât pe portalul instanțelor, cât și în cuprinsul deciziei, numele lui Dan Voiculescu a fost anonimizat.
'În baza art.459 alin.4 Cpp, cu referire la art.453 alin.1 lit.d) Cpp, admite, în principiu, cererea de revizuire a sentinței penale nr. 701/26.09.2013 pronunțate de Tribunalul București - Secția I Penală, definitivă și modificată prin decizia penală nr. 888/08.08.2014 a Curții de Apel București, în dosarul nr.25497/3/2012**, formulată de revizuentul Anonimizat 1. Stabilește termen pentru rejudecarea cauzei la data de 30.04.2026, ora 12:00, pentru când vor fi citați revizuentul Anonimizat 1 și intimații Sandu Jean Cătălin, Popa Corneliu, Mencinicopschi Gheorghe, Pantiș Sorin, Săvulescu Vlad Nicolae, Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Pop Flavius Adrian, Ene (Fostă Udrea) Vica, Marinescu Grigore, Domnișoru Mihaela, Domnișoru Ciprian, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Agenția Domeniilor Statului, Voiculescu Camelia Rodica, Voiculescu Corina Mirela, Grup Industrial Voiculescu și Compania (Grivco SA), Compania de Cercetări Aplicative și Investiții SA. Definitivă', se arată în decizia tribunalului.
În luna ianuarie, avocații lui Dan Voiculescu au depus la Tribunalul București o cerere de revizuire, în care solicită anularea sentinței din august 2014, prin care a fost condamnat la zece ani închisoare.
Pe rolul Tribunalului București se mai află o altă cerere de revizuire, depusă de Dan Voiculescu și ceilalți inculpați din dosar, care are următorul termen de judecată pe 13 martie și în care un magistrat a dispus deja suspendarea recuperării prejudiciului.
În cererea de revizuire este invocată o decizie luată anul trecut de șefa Instanței supreme, Lia Savonea, care a stabilit că fosta judecătoare Camelia Bogdan ar fi săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu, prin modalitatea în care a dispus confiscarea unor bunuri ale inculpaților din dosarul ICA.
Pe 8 august 2014, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv la 10 ani de închisoare cu executare pe Dan Voiculescu, fiind stabilit un prejudiciu de aproximativ 60 de milioane de euro. Decizia a fost luată de un complet format din judecătorii Camelia Bogdan și Mihai Alexandru Mihalcea.
Ulterior, Camelia Bogdan a fost exclusă din magistratură în aprilie 2022, în baza unui raport al Inspecției Judiciare, în care a fost acuzată că nu a respectat dispozițiile privind distribuirea aleatorie a cauzelor, pe vremea când era judecătoare la Secția penală a Curții de Apel București.
Între timp, condamnații din dosarul ICA au depus la Parchetul General o plângere pentru abuz în serviciu împotriva Cameliei Bogdan, soluționată în august 2023 de procurori prin clasare, pe motiv că 'fapta nu există'.
Soluția de clasare a fost atacată în instanță, iar în septembrie 2025, șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, a decis definitiv că, în cursul judecării dosarului ICA la Curtea de Apel București, judecătoarea Camelia Bogdan ar fi săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu prin modalitatea în care a dispus confiscarea unor bunuri ale inculpaților în demersul de recuperare a prejudiciului.
Concret, Savonea argumenta că fosta judecătoare Camelia Bogdan a dispus recuperarea prejudiciului în dosarul ICA (printre care turnul Grivco și fostul sediu al Antenelor), prin aplicarea legislației europene în materie de confiscare extinsă (Directiva 2014/42/UE privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunii în UE; Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului Uniunii Europene privind confiscarea produselor, a instrumentelor și a bunurilor având legătură cu infracțiunea), deși nu era transpusă în legislația română și se aplica pentru viitor.
'Trebuie subliniat că Directiva nu era transpusă în legislația națională la vremea respectivă, având termen de transpunere în legislațiile naționale la 4 octombrie 2016, pentru a se putea da efect util dreptului Uniunii Europene. Ca instrument de drept, Directiva se poate adresa mai multor state membre și reprezintă un instrument de armonizare a legislațiilor acestora, fie într-un anumit domeniu, fie pentru introducerea unei reforme legislative complexe, deoarece se lasă la latitudinea statului o marjă de apreciere cu privire la modul de punere în aplicare. Astfel, transpunerea trebuie să aibă loc în termenul prevăzut în conținutul directivei, pentru a putea da efect util al dreptului Uniunii Europene. În lipsa
transpunerii, directiva nu are însă aplicabilitate directă, dar Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat în jurisprudența sa că directivele sunt susceptibile de efect direct și că doar particularii se pot prevala de acesta, în acțiuni îndreptate împotriva statului, neputând fi însă aplicată de stat împotriva particularilor. (...) Prin urmare, confiscarea de la terțe persoane nu se putea întemeia pe prevederile Directivei 2014/42/UE, la data pronunțării deciziei, aceasta nefiind transpusă', spunea Savonea, în motivare.
Lia Savonea o acuza pe Camelia Bogdan că a aplicat retroactiv norme europene, 'transformând confiscarea specială într-o confiscare extinsă mascată, ceea ce contravine principiului nullum crimen, nulla poena sine lege'.
'În cauză s-a făcut o aplicare retroactivă în defavoarea părților, printr-un abuz de interpretare. Astfel, au fost invocate aceste instrumente europene pentru a fundamenta o confiscare cu caracter extins, deși faptele erau anterioare adoptării lor și transpunerii în legislația română. O asemenea interpretare a transformat un proces penal într-un teren de experiment normativ, folosind instrumente netranspuse pentru a justifica o măsură severă. Procedând în acest fel, s-au încălcat nu doar drepturi individuale, ci și principiul general al securității juridice', se arăta în motivarea semnată de Lia Savonea.
Ea și-a însușit și susținerile condamnaților, în sensul că activitatea judiciară desfășurată cu încălcarea legii de către Camelia Bogdan nu s-a limitat doar la pronunțarea sentinței în dosarul ICA, ci a continuat și ulterior pronunțării acestei decizii, și anume a desfășurat 'o serie de activități nelegale și neregulamentare, în scopul de a se asigura de executarea de către organele competente ale statului a măsurilor pe care le dispusese cu privire la confiscarea bunurilor inculpaților și ale terțelor persoane'.
Este vorba de mai multe contestații depuse de ANAF, care solicita lămuriri cu privire la modalitatea de confiscare a bunurilor din dosarul ICA.
Lia Savonea a constatat că, între timp, răspunderea penală a Cameliei Bogdan s-a prescris, dar decizia de incriminare a fost folosită de avocații lui Dan Voiculescu pentru a deschide un proces de revizuire la Tribunalul București.
La rândul ei, Camelia Bogdan preciza, într-un punct de vedere transmis presei, că un judecător de cameră preliminară, așa cum a fost cazul Liei Savonea, nu are competența să stabilească vinovăția unei persoane, ci doar de a verifica legalitatea soluției procurorului. De asemenea, ea reclama faptul că nu a fost audiată și nu a putut să se apere în instanță. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
CCR declară neconstituțională o reglementare prin care se introducea o practică unitară în soluționarea litigiilor pe salarizare
Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis joi că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale, este neconstituțională în ansamblul său. Într-un comunicat de pr
Șapte persoane au fost reținute după perchezițiile la Casa de Pensii din București
Șapte persoane au fost reținute după perchezițiile efectuate la Casa de Pensii București, alte 13 fiind cercetate sub control judiciar, anunță Poliția Română. În urma perchezițiilor efectuate miercuri, au fost descoperite și ridicate sumele de 114.330 de euro și 373.490 de lei, 110 dispozitive de stocare a datelor, 4 token-uri utilizate pentru semn
CCR amână pentru septembrie sesizarea lui Bolojan privind conflictul cu ICCJ pe tema restanțelor salariale
Curtea Constituțională a amânat joi, pentru 23 septembrie, dezbaterea sesizării depuse de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea a fost depusă du
Diana Șoșoacă, trimisă în judecată pentru sechestrarea unei jurnaliste din Italia
Eurodeputata Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârșirea a patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, după ce în decembrie 2021 ar fi sechestrat în biroul ei o jurnalistă din Italia, venită să-i ia un interviu. În dosar a fost trimis în judecată și fostul soț al Dianei
Stelian Ion: Cea mai înaltă instanță a României, corectată din nou de CJUE; e un eșec instituțional
Deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiției, susține că decizia Curții de Justiție a UE privind prescripția demonstrează un 'eșec instituțional' prin care Înalta Curte de Casație și Justiție 'promovează interpretări care favorizează impunitatea'. Reacția vine după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit joi că
IGPF: Peste 64.000 de țigarete, descoperite în bagajele unor pasageri pe Aeroportul Otopeni
Peste 64.000 de țigarete de diferite mărci, ascunse și nedeclarate, au fost descoperite, joi, de autoritățile de frontieră și cele vamale din cadrul Aeroportul Internațional 'Henri Coandă' Otopeni, care, împreună cu inspectorii vamali, au desfășurat acțiuni comune de control. 'În perioada 13-15 iulie, polițiștii de frontieră din cadrul
Prahova: Fosta șefă a Comisiei de evaluare a persoanelor cu handicap scapă prin prescripție de dosarul de corupție
Fosta șefă a Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Prahova, Viorica Oniga, și alte 12 persoane inculpate alături de aceasta au scăpat de dosarul de corupție prin prescripția faptelor, decizia fiind pronunțată, joi, de Tribunalul Buzău, după 13 ani de la trimiterea în judecată. Potrivit portalului instanțelor de judecată, magistrații au co
După decizia CJUE privind prescripția, ICCJ transmite că a aplicat cu 'bună-credință' dreptul european
Înalta Curte de Casație și Justiție susține că a aplicat 'întotdeauna cu bună-credință' dreptul european în ansamblul său, iar abordarea sa în materia prescripției răspunderii penale nu a reprezentat o opțiune între dreptul UE și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Instanța supremă a reacționat după
VIDEO Percheziții DIICOT la membrii clanului Buricea din Brăila, acuzați de tentativă de omor, camătă, trafic de persoane
Procurorii DIICOT efectuează joi 29 de percheziții pe raza județelor Brăila și Galați, inclusiv la Penitenciarul din Brăila, într-un dosar care vizează, potrivit unor surse, destructurarea clanului Buricea. Membrii acestui clan din Brăila sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, tentativă la omor calificat, șantaj,
CCR dezbate sesizarea lui Bolojan privind conflictul de natură constituțională cu Instanța supremă
Curtea Constituțională va dezbate joi sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan cu privire la soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu plata restanțelor salariale ale magistraților. Sesizarea a fost depusă după ce Instanța suprem
CCR a validat o excepție la o directivă UE care permite încă doi ani de finanțare a cazanelor pe combustibili fosili
Curtea Constituțională a României a validat miercuri o dispoziție legală adoptată în Parlament prin care se permite autorităților acordarea pe încă doi ani de stimulente financiare din fonduri publice pentru instalarea cazanelor alimentate cu combustibili fosili, aceasta fiind o excepție la o directivă UE. CCR a fost sesizată în acest c
Argeș: Amenzi de peste 100.000 de lei aplicate turiștilor care au hrănit urșii pe Transfăgărășan
Autoritățile au aplicat amenzi de peste 100.000 de lei turiștilor care au hrănit urșii pe DN 7C - Transfăgărășan, a anunțat, miercuri, Instituția Prefectului Argeș. Sancțiunile au fost aplicate în urma acțiunilor desfășurate, în perioada 27 mai - 12 iulie, de echipele mixte formate din reprezentanți de la Direcția Silvică Argeș, Garda Forestieră Pl
Percheziții în Dâmbovița, Constanța, Ilfov, Buzău, dar și în Amsterdam într-un caz de trafic de persoane
Polițiștii din Dâmbovița au pus în aplicare șapte mandate de percheziție în județele Dâmbovița, Constanța, Ilfov, Buzău, iar simultan au fost percheziții și în Amsterdam într-un caz de constituire de grup infracțional organizat și trafic de persoane, informează, miercuri, IPJ Dâmbovița. Două persoane au fost reținute &
CCR: Mai multe dispoziții din Codul de procedură penală privind judecătorul de cameră preliminară, neconstituționale
Curtea Constituțională a admis miercuri o sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție privind neconstituționalitatea unor articole din Codul de procedură penală care se referă, printre altele, la competența judecătorului de cameră preliminară de a dispune reunirea și disjungerea dosarelor, dar și soluția legislativă prin care încheierile întocmi
DIICOT, ironie la adresa ministrului Pîslaru: Azi suntem și la Casa de Pensii; Scuze că nu am anunțat înainte
DIICOT a postat miercuri un mesaj pe Facebook în care îl ironizează pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, după ce acesta ar fi demis-o pe Alexandra Zară de la șefia Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități pentru că nu l-ar fi informat cu privire la perchezițiile efectuate la azilele ilegale din Biho