Doi judecători de la Curtea Constituțională, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, au făcut opinie separată de colegi, votând pentru admiterea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție și declarării proiectului Guvernului privind pensiile magistraților ca fiind neconstituțional.

Concret, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, numiți la CCR la propunerea PSD, și-au însușit opinia Instanței supremă că acest proiect reduce semnificativ 'până la anihilare' pensia de serviciu a magistraților, al cărei cuantum va deveni mai mic decât pensia contributivă.

'În ceea ce privește cuantumul pensiei de serviciu nete de care ar putea beneficia un magistrat potrivit Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, subliniem că acesta ar putea reprezenta cel mult 70% din ultimul venit net. Or, un asemenea nivel al pensiei de serviciu se îndepărtează în mod vădit de standardele stabilite în jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, prin Decizia nr.900/2020, Curtea a statuat că pensia de serviciu a magistraților constituie o componentă esențială a statutului acestora și o garanție a independenței justiției, fiind menită să asigure menținerea unui nivel al veniturilor cât mai apropiat de cel realizat în perioada de activitate. În același sens, prin Decizia nr.467/2023, Curtea a reafirmat că legiuitorul poate interveni asupra modului de calcul al pensiilor de serviciu, însă fără a afecta substanța dreptului și fără a conduce la diminuări care să compromită rolul constituțional al acestei instituții sau să o transforme într-un beneficiu pur formal. Raportat la aceste repere jurisprudențiale, plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul venit net conduce la o reducere semnificativă până la anihilare a raportului dintre ultimul venit și pensie, fiind de natură să golească de conținut garanțiile constituționale anterior menționate', spun cei doi judecători.

Ei adaugă faptul că mecanismul instituit de lege conduce, în mod indirect, la lipsirea de efecte a pensiei de serviciu, întrucât, în numeroase situații, pensia contributivă din sistemul public va depăși cuantumul pensiei de serviciu astfel plafonate.

Pentru a-și susține punctul de vedere, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga aduc ca argument expertiza extrajudiciară, întocmită la cererea Instanței supreme, prin care s-a realizat o evaluare a impactului financiar pe care îl va determina aplicarea noii legi cu privire la cuantumul pensiei de serviciu a magistraților.

'Spre exemplificare, reținem cazul concret adus la cunoștință de către CSM cu privire la plafonarea care s-ar reflecta în valoare orientativă la suma de 14.242 lei pentru judecătorii cu grad de curte de apel, respectiv procurorii cu grad de parchet de pe lângă curte de apel. Astfel, un judecător pensionat la vârsta de 65 de ani, cu grad profesional de curte de apel, având un punctaj total de 175,56 puncte, beneficiază în prezent de o pensie în sistemul public de 14.833 lei, calculată la o valoare a punctului de referință de 81 lei. Or, potrivit art.84 din Legea nr.360/2023, valoarea punctului de referință se majorează anual cu rata medie a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. În aceste condiții, este inevitabil ca pensia contributivă din sistemul public să crească progresiv și să depășească, într-un interval scurt, pensia de serviciu plafonată conform legii criticate', explică cei doi judecători.

În opinia lor, diminuarea substanțială și nejustificată a venitului la momentul pensionării, până sub nivelul care ar rezulta din aplicarea principiului contributivității, iar pentru generațiile care vor intra în sistem după intrarea în vigoare a legii chiar sub această limită, constituie o intervenție legislativă de natură să afecteze statutul constituțional al magistratului și garanțiile independenței justiției.

În același timp, spun Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, deși proiectul de lege își justifică intervenția prin necesitatea corectării inechităților dintre 'toți beneficiarii de pensii plătite din fonduri publice', reglementarea are un caracter vădit subiectiv și selectiv, deoarece proiectul nu aduce nicio modificare pensiilor de serviciu ale altor categorii profesionale reglementate prin acte normative distincte, precum personalul militar și asimilat (din cadrul MApN, MAI, SRI, SIE, SPP și STS), personalul diplomatic, membrii Curții de Conturi, funcționarii parlamentari, precum și alte categorii de beneficiari ai pensiilor speciale.

'Diminuarea nivelului pensiei de serviciu, eliminarea unor mecanisme de actualizare ori transformarea acesteia într-o prestație apropiată sau mai redusă de pensia contributivă generală sunt de natură să afecteze așteptările legitime ale magistraților și să creeze o sarcină individuală excesivă, în special pentru persoanele deja aflate în sistem. O asemenea intervenție este susceptibilă să ridice probleme atât sub aspectul protecției dreptului de proprietate, cât și al cerințelor de securitate juridică și previzibilitate a legii, recunoscute în mod constant în jurisprudența CEDO. Analizată prin prisma dreptului european, legea criticată apare ca fiind de natură să afecteze standardele privind independența justiției și protecția bunurilor, întrucât introduce o ingerință cu caracter structural asupra statutului material al magistraților, fără a asigura un raport rezonabil de proporționalitate între obiectivul urmărit și impactul asupra drepturilor și garanțiilor acestora. (...) Pentru toate argumentele expuse, apreciem că intervențiile legislative care diminuează semnificativ până la anihilare pensia de serviciu a magistraților sau îi alterează natura juridică afectează nu doar drepturi individuale, ci însăși arhitectura constituțională a independenței justiției ca o componentă esențială a statului de drept', este concluziile celor doi judecători. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)