Procurorul Ioan-Viorel Cerbu, candidat la funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție, a declarat marți, în timpul interviului susținut la Ministerul Justiției, că procurorii mai tineri sunt mai puțin motivați de muncă și mai mult interesați de drepturi, astfel încât pentru atragerea noilor generații este nevoie de o îmbunătățire a imaginii DNA, ca un loc de muncă atractiv și concurențial.

''Sunt de mulți ani în sistemul judiciar și am văzut că sunt multe modificări în percepțiile generațiilor mai tinere. Cred că imaginea DNA, care să reprezinte un loc de muncă atractiv, concurențial, premisa unei evoluții profesionale către niște niveluri de măiestrie deosebită în profesie, cred că acestea pot să fie argumentele pentru care, în vremurile noastre, în care procurorii sunt mai puțin motivați de muncă și mai mult interesați de drepturi, să vină în DNA. Iar în privința motivării colegilor procurori să rămână sunt valabile în parte aceleași considerente, dar aș adăuga în plus că au șansa de a împărtăși dimensiunea experienței lor profesionale și de a o transmite. Și asta ține de împlinirea de sine, de a o transmite colegilor mai tineri care vin în instituție'', a spus Cerbu, în fața unei comisii conduse de ministrul Justiției, Radu Marinescu.

Ioan-Viorel Cerbu, în prezent delegat în funcția de procuror-șef adjunct al DNA, a relatat că a activat anterior la mai multe unități de parchet din țară, inclusiv la DIICOT, unde a instrumentat dosare importante cu impact în rândul opiniei publice, printre care dosarul fraudelor cu permise de la Argeș, corupția din Vama Moravița sau dosarul în care a fost capturată cantitatea de două tone de cocaină în Portul Constanța.

În opinia lui, corupția îmbracă în ultima vreme forme ''hibride'' de manifestare, iar ''combustibilul'' care alimentează dinamica evolutivă a acestui fenomen este departe de a se fi epuizat.

''În ultimul deceniu, am ajuns la manifestări ale corupției în forme hibride. Niște manifestări complexe, rafinate, de manifestare a corupției, prin care sunt combinate forme simple ale fenomenului cu acțiuni în domenii tehnice. La DNA analizăm tipologiile infracționale și am studiat și forme hibride de manifestare a corupției, care reprezintă o combinare a abuzului în funcție cu traficul de influență, luarea de mită, conflictul de interese, frauda economică, denaturarea achizițiilor publice sau a procedurilor de recrutare și angajare, modalități de disimulare a obținerii folosului necuvenit prin contracte de servicii fictive, contracte de consultanță sau donații. Pentru a-și maximiza folosul obținut prin corupție, funcționarii tind să obțină o capturare a instituției, iar pentru a beneficia de folosul infracțiunii utilizează mecanisme complicate, ample, de spălare de bani. Acest tablou evolutiv se referă de la infracțiunea simplă la manifestări în forme hibride. Vestea proastă este că, în această privință evolutivă, combustibilul care alimentează dinamica evolutivă este departe de a se fi epuizat'', a explicat Cerbu.

Procurorul consideră că autoritățile trebuie să pună un accent mai mare pe prevenția fenomenului corupției, iar DNA să intervină doar în ultimul moment, ca un fel de ''Spital Fundeni''.

''Eu obișnuiesc să spun că, în privința combaterii (corupției - n.r.) suntem un fel de Spitalul Fundeni. Adică, atunci când nu mai e nimic de făcut, trebuie să intervenim noi, ca ultimă redută, ca ultima instanță. Prevenția poate să fie mult mai eficientă și să împiedice lucrurile să se agraveze atât de mult încât să se ajungă la conduite infracționale'', a afirmat Ioan-Viorel Cerbu.

În context, procurorul a spus că vrea să schimbe imaginea DNA în rândul opiniei publice, dintr-o ''instituție de forță'', într-un ''partener'', care reușește să tragă la răspundere persoanele vinovate și să ofere o certitudine că ''răul poate fi corectat prin instrumente judiciare''.

La un moment dat, procurorul a fost întrebat ce va face dacă DNA va primi din nou competența de investigare a corupției în rândul magistraților, având în vedere controversele din trecut.

''Anterior momentului de schimbare a competenței de la DNA, au existat anumite percepții, evenimente, împrejurări, care au generat îndoială și neîncredere. Înfăptuirea justiției și realizarea instrucției penale trebuie să fie un mecanism care să transmită certitudine, încredere, să înlăture îndoielile. Nu numai pentru cetățeni, ci și pentru ceilalți care concură la realizarea actului de justiție și chiar pentru magistrați. Cred că raportat la acea epocă, nu s-au furnizat suficiente elemente de clarificare pentru a înlătura acele incertitudini. Și din acest motiv cred că este nevoie de abordarea unor discuții deschise, sincere, cu privire la ceea ce s-a întâmplat. (...) Ce aș modifica? Aș milita pentru consolidarea acestei imagini, care să transmită încredere în corectitudinea prin care se desfășoară procedurile judiciare'', a răspuns Cerbu. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)