Cristina Chiriac, candidat la funcția de procuror general al României, a pledat luni, în timpul interviului susținut la Ministerul Justiției, pentru ca procurorii să folosească mai des acorduri de recunoaștere a vinovăției cu inculpații, ca o măsură de scădere a stocului de dosare la parchete.

'Prioritatea soluționării dosarelor penale constituie o problemă a Ministerului Public. Din punctul meu de vedere, trebuie să se facă o analiză cât mai strictă a stocului de dosare care există în lucru și să fie prioritizate acele dosare care au un probatoriu aproape de final, pentru a fi soluționate cât mai repede, fără întârzieri nejustificate. A prioritiza dosarele care nu necesită un probatoriu extrem de ridicat și a soluționa cât mai repede aceste dosare tocmai pentru a nu mări și mai mult stocul de dosare, care deja există și este foarte mare la nivelul Ministerului Public. Aș utiliza cât mai eficient instituția acordului de recunoaștere a vinovăției, o instituție care în cadrul serviciului pe care l-am condus am aplicat-o destul de frecvent', a spus Cristina Chiriac.

În timpul interviului, Cristina Chiriac a fost întrebată dacă aceste acorduri de recunoaștere a vinovăției ar putea fi utilizate mai des la parchetele din teritoriu, pentru infracțiuni la siguranța pe drumurile publice, patrimoniu sau furt calificat.

'Cred că acest instrument nu se folosește destul de des la nivelul parchetelor locale, deoarece concepția procurorului este că, dacă trebuie să facă un acord de recunoaștere a vinovăției, mai bine ar face rechizitoriu. Și cred că nu îi sunt explicate pe deplin care sunt avantajele acestui instrument, care poate fi folosit în vederea sesizării instanței. Din punctul meu de vedere, pentru a convinge procurorii să recurgă la acest instrument, trebuie făcută o analiză pe practica judiciară. În sensul că, dacă pedepsele aplicate pentru genul de infracțiuni, pentru care se încheie acord de recunoaștere, sunt în anumite limite, limite pe care oricum procurorul le poate negocia la nivelul urmăririi penale, atunci speranța că va primi o pedeapsă mai mare pentru fapta pentru care procurorul l-a cercetat nu este justificată. (...) Folosirea acestui instrument presupune eficiență, rapiditate și lipsă de posturi. Și degrevarea instanțelor', a răspuns Cristina Chiriac.

În cadrul interviului, ea a abordat și relația pe care Ministerul Public ar trebui să o aibă cu presa.

'În ceea ce privește relația cu mass-media, trebuie făcută în limite legale și cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Așa cum am precizat în proiect, este esențial să existe din partea Ministerului Public și, în special din partea procurorului general, o reacție fermă și justificată cu privire la anumite tipuri de infracțiuni care stârnesc îngrijorările societății, explicate într-un mod clar competențele Ministerului Public. Trebuie explicat clar ce poate face Ministerul Public și ce dorește opinia publică de la Ministerul Public și trebuie să existe o comunicare în acest sens pentru ca publicul, prin intermediul mass-mediei, să înțeleagă competențele și gradul de intervenție a Ministerului Public în anumite fenomene infracționale', a spus Cristina Chiriac.

Pe parcursul interviului, din cauza emoției firești, Cristina Chiriac a făcut greșeli în exprimare, pe alocuri greu de înțeles, iar la unele întrebări a răspuns destul de puțin.

Cristina Chiriac este șefa DNA Iași și candidează pentru funcția de procuror general al României. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Andreea Rotaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)