Judecătoarea Olimpiea Crețeanu de la Curtea de Apel București a respins, miercuri, ca nefondată, cererea depusă de o avocată AUR privind suspendarea din funcție a doi judecători de la Curtea Constituțională - Mihai Busuioc și Dacian Cosmin Dragoș.

Decizia vine după două amânări ale pronunțării și după ce o altă judecătoare de la CAB, Georgeana Viorel, a respins marți o cerere de suspendare a judecătorului Dacian Dragoș.

Dacian Dragoș face parte din tabăra de la CCR care susține proiectul Guvernului de reformă a pensiilor speciale, tabără care are însă o majoritate fragilă de 5 la 4.

''Respinge cererile de suspendare executare act administrativ cu referire la Decret 774/08.07.2025 publicat în M. Of. 643/08.07.2025 și Hotărârea Senatului României nr. 64/24.06.2025 publicată în M. Of. 587/24.06.2025 formulate de reclamanta Uscov Silvia în contradictoriu cu pârâții Dacian Cosmin Dragoș, Președintele României prin Administrația Prezidențială, Senatul României și Mihai Busuioc ca nefondate. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare'', se arată în decizia instanței.

Pe de altă parte, CAB a respins mai multe excepții ridicate de consilierii care au reprezentat la proces Administrația Prezidențială, Senatul și pe cei doi judecători, însă a admis o cerere de sesizare a Curții Constituționale, pentru a clarifica ce înseamnă activitate juridică și învățământ superior juridic în cazul lui Dacian Dragoș.

''Admite cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de pârâtul Președintele României. Sesizează CCR cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în măsura în care aceste dispoziții legale ar fi interpretate în sensul că sintagma 'activitatea juridică sau în învățământul juridic superior' ar putea viza, pe de o parte, doar activitatea didactică din cadrul unei facultăți de drept, iar nu și activitatea didactică de predare a diferitelor discipline de drept în cadrul oricăror facultăți (ca instituții de învățământ superior), respectiv, pe de altă parte, ar putea viza exclusiv funcția de avocat, judecător, procuror, notar sau consilier juridic, iar nu și activitatea de cercetare (în domeniile dreptului), cercetare științifică (în domeniile dreptului), consultanță juridică de specialitate inclusiv în administrația publică ori în elaborarea de acte normative, raportat la dispozițiile art.53 și art.143 din Constituția României. Respinge excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâții Dacian Dragoș, Președintele României, Senatul României și Mihai Busuioc prin întâmpinări, ca nefondată. Respinge excepția tardivității cererii invocată de pârâtul Președintele României, Dacian Dragoș și Senatul României prin întâmpinări, ca nefondată. Respinge excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de pârâții Dacian Cosmin Dragoș, Președintele României, Senatul României și Mihai Busuioc prin întâmpinări, ca nefondată. Respinge excepția lipsei de interes, invocată de pârâții Președintele României și Dacian Dragoș prin întâmpinări ca nefondată. Respinge excepția lipsei de obiect invocată de pârâtul Mihai Busuioc prin întâmpinare ca nefondată'', se precizează în minuta instanței.

Silvia Uscov a solicitat în instanță suspendarea executării decretului nr. 774/08.07.2025, prin care președintele Nicușor Dan l-a numit pe Dacian Cosmin Dragoș ca judecător la CCR, precum și suspendarea hotărârii Senatului din data de 24 iunie 2025 privind numirea lui Mihai Busuioc.

În esență, ea a susținut în sala de judecată că Mihai Busuioc și Dacian Cosmin Dragoș nu îndeplinesc una dintre condițiile pentru a fi numiți în funcția de judecător CCR, și anume, o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.

Conform reclamantei, această vechime trebuie să fie realizată în activitatea practică juridică (avocat, consilier juridic, judecător, procuror) sau în cea universitară, dar exclusiv cu profil juridic.

Însă, a adăugat Silvia Uscov, Dacian Cosmin Dragoș a activat ca profesor universitar la Facultatea de Drept doar aproximativ 3 ani și 4 luni (perioada octombrie 1998 - februarie 2002), iar restul carierei sale s-a desfășurat la Facultatea de Științe Politice și Administrative de la Universitatea Babeș-Bolyai, care, deși predă materia de Drept, nu constituie învățământ juridic superior în sensul constituțional și legal al acestei noțiuni.

În timpul procesului, reprezentantul Administrației Prezidențiale a solicitat respingerea contestației depuse de avocata Silvia Uscov, pe motiv că cererea acesteia a fost depusă tardiv. El a explicat că decretul președintelui Nicușor Dan privind numirea lui Dacian Cosmin Dragoș la CCR a fost publicat în Monitorul Oficial pe data de 8 iulie 2025, iar reclamanta avea termen 30 de zile pentru depunerea unei plângeri prealabile. Or, această plângere a fost depusă pe data de 30 decembrie 2025.

De asemenea, avocata avea termen 30 de zile să depună o cerere de suspendare a executării decretului, din momentul în care a aflat de numirea lui Dacian Cosmin Dragoș, iar pe data de 16 iulie 2025, Silvia Uscov a postat pe o rețea de socializare un mesaj cu referire la numirea acestuia la CCR.

Pe de altă parte, consilierul juridic a menționat că la dosar există dovezi care atestă faptul că Dacian Cosmin Dragoș a predat exclusiv discipline cu caracter juridic, norma sa didactică fiind compusă din următoarele discipline: Drept administrativ, Uniune Europeană, Dreptul achizițiilor publice și Dreptul muncii.

Totodată, el a lucrat în activități conexe ca expert științific, cercetător științific și consilier, fiind unul dintre experții angajați de statul român într-un litigiu internațional. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Antonia Niță, editori online: Gabriela Badea, Andreea Lăzăroiu)