Majoritatea procurorilor subliniază că este necesară revenirea în competența Direcției Naționale Anticorupție investigarea infracțiunilor de corupție comise de magistrați, apreciind că actuala structură de la Parchetul General ''evidențiază disfuncționalități semnificative''.

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a informat că, în urma convocării adunărilor generale în vederea consultării procurorilor referitor la necesitatea modificării legii penale și procesual penale, precum și a legilor justiției, materialul întocmit în urma sintetizării propunerilor formulate de anchetatori a fost transmis miercuri către Ministerul Justiției, către Comisiile juridice din cele două Camere ale Parlamentului și către Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției, pentru a aprecia asupra oportunității inițierii unor modificări legislative în sensul celor propuse.

Potrivit Secției, în marea majoritate a unităților de parchet consultate s-a apreciat că este necesară reglementarea competenței Direcției Naționale Anticorupție de a investiga infracțiuni de corupție comise de magistrați.

''În condițiile cadrului normativ în vigoare începând cu 20 iulie 2018 până în prezent, referitor la investigarea infracțiunilor săvârșite de către magistrați, se evidențiază disfuncționalități semnificative în investigarea infracțiunilor de corupție comise de către magistrați, aspect reliefat de datele statistice (în această perioadă au fost trimiși în judecată doar doi magistrați pentru fapte de corupție, în antiteză cu perioada anterioară, în care competența a aparținut Direcției Naționale Anticorupție și în care au fost trimiși în judecată aproximativ 160 de magistrați)'', se menționează în document.

Procurorii spun că discontinuitatea instituțională, procedura de numire a procurorilor în vederea efectuării urmăririi penale și lipsa unei structuri specializate exclusiv în combaterea corupției la nivel înalt au condus la percepția existenței unui regim juridic ''privilegiat'', de natură să afecteze încrederea societății în actul de justiție și în capacitatea de a sancționa corupția în sistemul judiciar.

''Direcția Națională Anticorupție dispune de infrastructura necesară pentru a investiga magistrații implicați în acte de corupție, având un corp de procurori specializați în lupta împotriva corupției la nivel înalt, selectați printr-un concurs riguros din rândul celor cu peste zece ani de experiență profesională. De asemenea, beneficiază de resurse umane și logistice adecvate, incluzând ofițeri de poliție judiciară specializați în anchete penale și măsuri de supraveghere tehnică, experți antifraudă, informaticieni și investigatori financiari. Corupția în rândul magistraților și la nivel înalt nu poate fi combătută eficient prin structuri nespecializate, lipsite de personal propriu pe toate palierele de instrumentare și de o bază logistică sustenabilă'', subliniază procurorii.

Pentru a contrabalansa motivele care au stat la baza modificării competenței în 2018, în special lipsa unei garanții de independență, se impune modificarea legislației prin revenirea acesteia în favoarea Direcției Naționale Anticorupție, precizează procurorii.

''Menținerea actualei soluții afectează atât eficiența urmăririi penale, cât și percepția publică asupra imparțialității și funcționalității mecanismului de investigare a infracțiunilor comise de magistrați. Or, sancționarea efectivă a faptelor de corupție săvârșite de magistrați nu are doar rolul de a proteja integritatea sistemului judiciar, ci reprezintă o condiție esențială pentru eficiența luptei împotriva corupției în ansamblu. În lipsa unei reacții ferme și eficiente față de corupția din interiorul sistemului judiciar, există riscul ca autorii faptelor de corupție din alte domenii să își asigure impunitatea prin coruperea magistratului cu blocarea sau deturnarea actului de justiție'', se notează în document.

De asemenea, Secția pentru procurori apreciază că investigarea infracțiunilor comise de magistrați trebuie să revină la competența după materie, respectiv să fie realizată de parchetele de pe lângă curțile de apel și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv de Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în funcție de natura infracțiunii săvârșite. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Andreea Rotaru, editor online: Gabriela Badea)