Fostul ministru al Sănătății Florian Bodog a fost achitat definitiv, luni, de Înalta Curte de Casație și Justiției în dosarul în care a fost acuzat că, pe vremea când se afla la conducerea ministerului, ar fi falsificat semnăturile pe două contracte de muncă pentru a acoperi faptul că o consilieră nu s-a prezentat nicio zi la serviciu, dar a încasat salariu timp de un an.

'Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători în materie penală, a pronunțat astăzi soluția de achitare în cauza privind pe fostul ministru al Sănătății, Florian Dorel Bodog și Olivia Andreea Marcu (fostă Baciu) trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu (...), fals intelectual (...), respectiv complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu (...), în legătură cu activitatea unui consilier personal încadrat cu normă parțială', se arată într-un comunicat al ICCJ transmis AGERPRES.

Instanța supremă a reținut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu, în contextul în care activitatea consilierului personal s-a desfășurat de la distanță, iar natura atribuțiilor specifice acestei funcții nu presupune o prezență fizică obligatorie la sediul instituției.

'Înalta Curte a constatat că funcția de consilier personal este caracterizată printr-un raport juridic special de încredere și colaborare directă, având un conținut preponderent intelectual și consultativ, care nu poate fi evaluat prin parametri cantitativi standardizați. Lipsa prezenței fizice nu este echivalentă cu lipsa activității prestate. Totodată, instanța supremă a stabilit că eventualele neregularități de ordin administrativ privind formalizarea raportului de muncă nu pot fi subsumate sferei răspunderii penale, dreptul penal având caracter de ultima ratio și neputând fi utilizat pentru sancționarea deficiențelor de organizare sau control instituțional', se precizează în comunicat.

În ceea ce privește infracțiunile de fals intelectual reținute în mod subsecvent, ICCJ a apreciat că acestea sunt indisolubil legate de pretinsa faptă principală de abuz în serviciu și că, în absența acesteia, nu pot subzista autonom.

În primă instanță, tot la Înalta Curte de Casație și Justiției, Florian Bodog a fost condamnat la doi ani închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu și obligat să presteze muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile în cadrul Primăriei municipiului Oradea sau Protopopiatului Ortodox Român Oradea.

În schimb, judecătorii l-au achitat pe fostul ministru pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (trei infracțiuni), iar pentru fals intelectual a fost încetat procesul penal, ca urmare a prescrierii faptei.

Tot doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu primise și Olivia Andreea Marcu (fostă Baciu), fosta consilieră personală a lui Bodog la Ministerul Sănătății.

Cei doi trebuiau să plătească Ministerului Sănătății suma de 74.461 lei, reprezentând despăgubiri civile cu titlu de daune materiale.

Potrivit DNA, în calitate de ministru al Sănătății, Florian Bodog ar fi acționat în mod direct pentru ca Olivia Andreea Marcu, angajată în funcția de consilier personal, să își încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu și fără să fi prestat activitățile la care era obligată prin contract. Totodată, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul ei o serie de acte.

Concret, spun anchetatorii, în perioada februarie 2017 - ianuarie 2018, Bodog, deși cunoștea că angajata sa în funcția de consilier personal nu s-a prezentat la serviciu și nu a prestat activitățile la care era obligată prin contractul individual de muncă și fișa postului, ar fi atestat în mod nereal prezența acesteia la locul de muncă prin semnarea foilor colective de prezență și nu ar fi luat măsuri pentru sancționarea disciplinară.

Astfel, arăta DNA, Olivia Andreea Marcu ar fi obținut drepturi salariale necuvenite de 75.656 lei, sumă ce ar reprezenta prejudiciu la bugetul ministerului respectiv.

'În același context, în perioada februarie - octombrie 2017, fostul ministru ar fi falsificat semnăturile persoanei respective pe două contracte individuale de muncă și pe o declarație pe proprie răspundere, demersuri menite a produce consecințe juridice', susțineau procurorii. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Antonia Niță, editor online: Simona Aruştei)