Președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, susține că peste 86% dintre dosarele de corupție erau deja prescrise când au ajuns la această instanță, iar vina pentru această situație o poartă Parlamentul, pentru că nu a modificat la timp o prevedere din Codul penal, dar și procurorii, pentru durata excesivă a urmăririi penale și uneori trimiterii tardive în judecată.

Șefa CAB mai spune că doar în trei dosare faptele s-au prescris în cursul judecății la Curtea de Apel București, dar că oricum termenele de prescripție erau foarte apropiate.

Liana Arsenie a dat publicității luni o 'informare publică', menită să 'clarifice faptele și să asigure o corectă înțelegere a realității instituționale', după dezvăluirile făcute în documentarul Recorder. Potrivit materialului jurnalistic, conducerea Curții de Apel București ar fi schimbat în mod curent judecătorii din completuri pentru a obține decizii favorabile unor persoane acuzate de corupție.

'În prezentarea Recorder se susține că s-au influențat soluții în dosare de corupție prin modificarea compunerii completurilor. În realitate, așa cum rezultă din datele statistice, această alegație nu este susținută de datele obiective ale dosarelor și nici de cadrul legal aplicabil. Analiza situației reale arată, pe de o parte că, în marea majoritate a cazurilor (peste 86 %), dosarele erau deja prescrise la momentul în care au ajuns la Curtea de Apel București, iar în restul cazurilor prescripția era iminentă. În aceste condiții, componența completului nu putea influența soluția impusă de lege. Pe de altă parte, modificările operate în compunerea completurilor se impuneau în temeiul legii și erau, totodată, obiectiv justificate', spune în replică Liana Arsenie.

Conducerea CAB oferă o statistică a dosarelor închise prin prescrierea faptelor în ultimii trei ani:

* din 22 dosare de corupție, doar 3 (13,64%) s-au prescris în cursul judecății la Curtea de Apel București, în timp ce 19 dosare (86,36%) erau deja prescrise la momentul sesizării instanței;

* în cele 3 dosare în care prescripția a intervenit după sesizarea Curții de Apel București, aceasta s-a produs la 9 zile, 3 luni și 5 luni de la sesizare, ceea ce arată că instanța a fost sesizată cu cauze aflate deja la limita termenului legal, fără posibilitatea reală de a influența cursul prescripției.

'Prescripția intervenită la doar 9 zile de la sesizare nu poate fi asociată nici factual, nici juridic cu conduita instanței, fiind imposibil ca, într-un asemenea interval, CAB să fi exercitat o influență reală asupra cursului procesului. În celelalte două cauze, intervalele de 3 luni, respectiv 5 luni, reprezintă perioade compatibile cu procedura normală de fixare a primului termen, comunicarea actelor și respectarea dreptului la apărare, intervalele fiind insuficiente pentru a susține existența unor manevre dilatorii sau a unei lipse de diligență din partea instanței', mai spune CAB.

Unul dintre cele trei dosare este 'Hidroelectrica', în care s-a dispus, în aprilie 2023, încetarea procesului penal împotriva Elenei Udrea, acuzată de trafic de influență și spălare a banilor, în legătură cu suma de 5 milioane de dolari pe care ar fi primit-o de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu. Aceeași soluție a fost dispusă și în cazul jurnalistului Dan Andronic, acuzat de mărturie mincinoasă.

Dosarul 'Hidroelectrica' a fost înregistrat la CAB în iunie 2019, iar soluția de încetare a procesului a fost aplicată după aproape patru ani de proces, în aprilie 2023. CAB susține că faptele s-au prescris la cinci luni de la data înregistrării dosarului în instanță, faptele fiind săvârșite în noiembrie 2011.

În continuare, Liana Arsenie dă vina pe procurori și Parlament pentru prescrierea faptelor din dosarele ajunse la CAB.

'În realitate, cauza prescrierii răspunderii penale în respectivele dosare a fost rezultatul:ƒ pasivității legislativului care timp de 4 ani nu a modificat un text din Codul penal în acord cu exigentele deciziilor CCR; duratei excesive a urmăririi penale, uneori trimiterii tardive în judecată. Aceste elemente sunt anterioare sesizării Curții de Apel București cu soluționarea dosarelor și nu puteau fi corectate prin managementul completurilor', explică Arsenie. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: George Onea, editor online: Simona Aruştei)