Cei patru judecători care au boicotat ședințele Curții Constituționale se plâng că au fost chemați la serviciu duminică, într-o zi nelucrătoare, 'fapt lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate', adăugând că absența lor nu a însemnat un blocaj al activității Curții.

Judecători propuși de PSD la Curtea Constituțională - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc - au dat publicității, luni, un punct de vedere în legătură cu amânările repetate ale dezbaterilor pe noul proiect al Guvernului Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților.

Duminică, aceștia au părăsit ședința în timpul dezbaterilor și nu au mai revenit, iar luni nu s-au mai prezentat deloc.

'Sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost înregistrată pe rolul Curții Constituționale vineri, 5 decembrie, la ora 14:45. În aceeași zi, președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor în cauză și a fixat termen de judecată a dosarului pentru data de 10 decembrie, la mai puțin de 3 zile lucrătoare, fapt fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale. La data de 10 decembrie, întrucât raportul întocmit în cauză a fost incomplet, dosarul a fost amânat. Președinta Curții a fixat noul termen pentru data de 28 decembrie, într-o zi nelucrătoare, duminica, fapt, de asemenea, lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate. Chiar dacă judecătorii prezenți la ședință au solicitat amânarea pentru o zi din luna ianuarie, întrucât toate celelalte cauze aflate pe rol în ședința din 10 decembrie au fost amânate în data de 22 ianuarie 2026, președinta Curții Constituționale a refuzat să procedeze în mod similar', spun cei patru judecători constituționali.

Ei adaugă că în ședința de deliberări de duminică, în temeiul art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 (care prevede că în situația în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii și cel puțin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră cererea justificată, se va amâna pronunțarea pentru o altă dată), un judecător a solicitat amânarea pronunțării și alți trei judecători s-au raliat cererii sale, motivul amânării vizând solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice în mod public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților, consolidat de-a lungul timpului printr-o bogată jurisprudență a Curții Constituționale. De asemenea, s-a solicitat judecătorului-raportor completarea raportului în sensul clarificării soluțiilor propuse pentru fiecare critică de neconstituționalitate formulată.

'Cererea formulată în baza dispozițiilor legale și regulamentare a fost ignorată de conducerea Curții, care a refuzat fără justificare să aplice dispozițiile art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992 și să fixeze un nou termen de soluționare. Prin urmare, patru judecători am părăsit sala de ședință, astfel că au devenit incidente prevederile art.51 alin.(1) din Legea nr.47/1992 care prevăd că instanța constituțională lucrează legal în prezența a două treimi din numărul judecătorilor. De îndată, am depus la cabinetul președintei Curții o cerere scrisă prin care am reiterat aplicarea și respectarea dispozițiilor legale. Ulterior, am fost informați că doamna președintă a fixat termen de soluționare a cauzei pentru a doua zi, luni', menționează judecătorii.

În consecință, spun aceștia, absența de la ședința din 29 decembrie 'nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea Curții Constituționale a României'.

'Luarea unei decizii într-un ritm accelerat, cu termene stabilite de la o zi la alta, se îndepărtează de la practica obișnuită a Curții și riscă să afecteze calitatea deliberării. Participarea la o astfel de ședință ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea și cu regulamentul de funcționare al Curții, și nu cu exercitarea responsabilă a mandatului de judecător constituțional. Respectarea regulilor nu este o formalitate, ci o garanție a corectitudinii și credibilității deciziilor Curții, iar conduita adoptată a avut ca unic scop protejarea acestor principii. În cauze de o asemenea importanță, timpul necesar reflecției și dezbaterii reale este o condiție a bunei funcționări a statului de drept, nu un impediment', subliniază cei patru judecători.

Prezentele precizări exprimă exclusiv poziția autorilor și nu reprezintă o comunicare oficială a Curții Constituționale, punctează aceștia.

Precizările vin după ce președintele CCR, Simina Tănăsescu, a afirmat, luni, că nu este nevoie de un studiu de impact în cazul noului proiect al Guvernului Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților. AGERPRES/(AS - redactori: Mihai Stoica, Eusebi Manolache; editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)

Citeşte şi:

CCR: Sesizarea ICCJ privind noul proiect privind reforma pensiilor magistraților - pe 16 ianuarie, la ora 10:00