Peste 98% dintre judecătorii care au răspuns la chestionarul privind problemele de actualitate din sistemul judiciar au resimțit în ultimul an o campanie publică împotriva justiției, a transmis, marți, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

De asemenea, percepția majorității judecătorilor chestionați este că principala cauză care a condus la situații în care se constată intervenită prescripția răspunderii penale este pasivitatea Parlamentului.

Secția pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a dat publicității o serie de date preliminare colectate în urma chestionarului privind problemele din justiție.

Potrivit Secției, chestionarul a inclus 20 de întrebări, dintre care 17 au permis răspunsuri care pot fi centralizate automat, în timp ce pentru 3 întrebări au permis răspunsuri deschise (text liber). Totodată, nu a fost obligatorie completarea tuturor răspunsurilor având în vedere că unele ipoteze nu erau aplicabile tuturor judecătorilor, în raport de specializarea acestora sau de situațiile punctuale care făceau obiectul întrebărilor.

'Datele prezentate sunt preliminare, fiind rezultatul unei prime centralizări și al unei analize de ansamblu realizate pe baza parcurgerii integrale a celor trei zone de răspunsuri libere. Într-o etapă ulterioară, se va realiza o analiză de detaliu și o clasificare extinsă, care să țină seama de toate nuanțele și particularitățile aspectelor semnalate în cadrul răspunsurilor la întrebările deschise', menționează judecătorii din CSM.

În ceea ce privește aspectele referitoare la percepția publică și reacțiile instituționale privind justiția, Secția arată că 98,1% dintre judecători au răspuns că au resimțit în ultimul an o campanie publică împotriva justiției.

Cu privire la reacțiile publice ale CSM la campania publică desfășurată, 67% dintre respondenți au indicat acordul față de aceste reacții, 25% au exprimat o poziție neutră, iar 8% au arătat că nu sunt de acord, arată CSM.

'Datele indică faptul că reacțiile publice ale CSM au beneficiat de un nivel ridicat de susținere în rândul judecătorilor, dezacordul fiind unul foarte redus raportat la numărul de respondenți', spune sursa citată.

În capitolul destinat problemelor vizând continuitatea completului, datele arată că 8,4% dintre respondenți (192) au arătat că au fost înlocuiți din complet, în timp ce 91,6% (2.081) nu au fost înlocuiți.

'Dintre cei care au fost înlocuiți, 139 judecători au arătat că măsura a fost dispusă cu acordul acestora, în timp ce alți 31 judecători au arătat au fost înlocuiți fără acordul acestora. Un număr de 169 judecători au arătat că motivele invocate pentru măsură au fost legitime/justificate, în timp ce 16 au apreciat în sens contrar. Un singur respondent a apreciat că schimbarea a fost realizată cu scopul de a conduce la intervenirea prescripției răspunderii penale, în timp ce 159 judecători au răspuns în sens contrar. Totodată, 3 judecători au arătat că au atacat actul administrativ în instanță, în timp ce 71 de judecători au arătat că nu au formulat o astfel de acțiune.(...) Se poate concluziona, așadar, că, deși completurile de judecată au un caracter dinamic, existând numeroase situații în care judecătorii au fost înlocuiți în complet ca urmare a unor motive obiective sau a unor rațiuni ce țin de specializarea judecătorilor, cazurile în care aceste demersuri au fost criticate sub aspectul legalității sau oportunității sunt izolate, chiar punctuale, neputând fi generalizate sau calificate drept o problemă de natură sistemică', menționează CSM.

Potrivit datelor prezentate de CSM, percepția majorității judecătorilor care au răspuns la chestionar este că principala cauză care a condus la situații în care se constată intervenită prescripția răspunderii penale este pasivitatea Parlamentului.

'În capitolul referitor la aprecierea cu privire la cauzele care au contribuit la intervenirea prescripției răspunderii penale, respondenții au putut evalua mai multe posibile cauze acordând 5 posibile calificative: 1 - nu este cazul; 2 - impact redus; 3 - impact mediu; 4 - impact ridicat; 5 - impact foarte ridicat. Analizând datele completate, rezultă că judecătorii au perceput ca având un impact ridicat sau foarte ridicat (calificativele 4 și 5) în special următoarele cauze ale intervenirii prescripției răspunderii penale. Așadar, percepția judecătorilor este că principala cauză care a condus la aceste situații în care se constată intervenită prescripția răspunderii penale este pasivitatea Parlamentului. În același timp, constituie cauze semnificative durata urmăririi penale și deciziile pronunțate de către Curtea Constituțională. Judecătorii au perceput ca fiind pe ultimul loc motivul referitor la modificările nelegitime. Prescripția răspunderii penale nu poate fi imputată judecătorilor, ci în primul rând pasivității legislativului. sau nejustificate aduse componenței completului, aspect care întărește concluzia privind generalizarea și formarea unei percepții greșite în rândul publicului, percepție ce are ca efect decredibilizarea justiției', mai spune CSM.

Conform datelor prezentate, într-o proporție 'covârșitoare', judecătorii au apreciat că volumul ridicat de activitate și lipsa normării activității reprezintă probleme reale ce afectează în mod direct actul de justiție.

'De asemenea, peste 50% dintre judecători apreciază că practicile administrative ale autorităților publice care au ca efect inflația de cauze (ex: nerespectarea de către casele de pensii a dezlegărilor obligatorii pronunțate în recursuri în interesul legii) și neimplementarea unor propuneri de eficientizare a activității judiciare (ex: propunere CSM-UNEJ privind dosar exclusiv electronic pentru cererile având ca obiect încuviințarea executării silite) reprezintă alte două probleme care afectează activitatea instanțelor', se precizează în document.

Tot într-o proporție 'covârșitoare', judecătorii semnalează faptul că schemele de judecători și de grefieri insuficiente afectează activitatea instanțelor, dat fiind numărul ridicat de cauze.

'În egală măsură, direct corelată cu problema anterior menționată, blocarea concursurilor de recrutare în justiție (admiterea în magistratură și admiterea în profesia de grefier) pentru anii 2025- 2026 reprezintă o problemă suplimentară, care agravează semnificativ situația existentă. Mai departe, lipsa asistenților judecătorilor într-o schemă suficientă pentru toate gradele de jurisdicție, lipsa unor sedii adecvate, însoțite de suportul logistic aferent, și săli de judecată insuficiente reprezintă alte neajunsuri constatate de peste 60% dintre judecători', mai relevă din răspunsurile date în chestionar.

Cu privire la aspecte ce afectează climatul organizațional și atractivitatea profesiei, se poate observa că rediscutarea constantă a statutului judecătorului și discursul public pentru decredibilizarea magistraturii și denigrarea profesiei de judecător reprezintă motive reale ce afectează climatul organizațional și scade atractivitatea profesiei.

'S-a constatat deja o scădere constantă a atractivității profesiei de judecător, aspect reflectat în statisticile anuale aferente concursurilor de admitere la Institutul Național al Magistraturii. Pe termen lung, această tendință riscă să afecteze calitatea actului de justiție, în condițiile în care absolvenții cu rezultate de vârf ai facultăților de drept se orientează către alte cariere juridice', mai spune CSM.

Potrivit Secției pentru judecători a CSM, aproximativ 2.600 de judecători au răspuns la chestionarul privind problemele de actualitate din sistemul judiciar, ceea ce reprezintă 56,5% din totalul celor în funcție. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Florin Marin, editor online: Ada Vîlceanu)