Procurorii Parchetului General au efectuat, joi, aproximativ 40 de percheziții într-un dosar în care se investighează modul de redobândire sau de acordare a cetățeniei române pe baza unor înscrisuri falsificate.

Printre persoanele vizate se află mai mulți avocați din cadrul Baroului București și funcționari publici din cadrul Serviciului Stării Civile Sector 6.

Potrivit unui comunicat al Parchetului General transmis AGERPRES, procurorii din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au efectuat, în cursul zilei de joi, 37 de percheziții domiciliare în două cauze care vizează săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals informatic, uz de fals, divulgarea de informații secrete de serviciu sau nepublice și acces ilegal la un sistem informatic, în diferite forme de participație.

Procurorii au transmis că, potrivit art. 11 din Legea nr. 21/1991 privind cetățenia română (în forma în vigoare la data faptelor), 'persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul al III-lea, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e)'.

'Cu alte cuvinte, au vocație descendenții până la gradul al III-lea ai foștilor cetățeni români din teritoriile care, înainte de 28 iunie 1940, se aflau în componența statului român (ex. Republica Moldova, regiunea Cernăuți, o parte din regiunea Odesa din Ucraina - Cetatea Albă, Chilia, Ismail etc.). Cererea se redactează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie (cu sediul în municipiul București) și se depune personal, de către solicitant, sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială, fiind însoțită de acte care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. Cererile de redobândire sau de acordare a cetățeniei române, întemeiate pe dispozițiile art. 10 alin. (1) și art. 11 din Legea nr. 21/1991, pot fi depuse și la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, în acest caz fiind trimise de îndată Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie', arată anchetatorii.

Parchetul General spune că probele administrate în cauză relevă existența unui grup infracțional organizat constituit în anul 2022 de șapte cetățeni ucraineni, majoritatea rezidenți în România, grup sprijinit de mai mulți avocați din Baroul București, traducători și/sau notari publici.

'Membrii grupului organizat aveau acces direct sau prin intermediari la baze de date privind evidența populației din Republica Moldova sau Ucraina, unde se presupune că se falsifică majoritatea actelor de stare civilă necesare dovedirii unei descendențe din cetățeni români. Au existat situații în care, refuzându-se înregistrarea dosarelor din cauza lipsei unor documente de stare civilă, beneficiarii au revenit imediat cu documentul lipsă (aparent emis de o autoritate străină), însoțiți de aceiași avocați, în unele situații originalele actelor de stare civilă (ce trebuiau prezentate pentru comparare, la ghișeu) având urme de tuș proaspăt imprimat, ceea ce a generat suspiciunea existenței unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale chiar și pe raza municipiului București', explică procurorii.

Aceștia arată că numai în primele 11 luni ale acestui an au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române care au legătură cu activitatea grupului infracțional organizat investigat, adăugând că, ulterior obținerii cetățeniei române, solicitanții obțin acte de identitate românești, în special pașaportul, care atestă astfel, în mod fraudulos, că sunt cetățeni ai Uniunii Europene.

'Întrucât procedura de redobândire/acordare a cetățeniei române în temeiul art. 11 din Legea nr. 21/1991 este o procedură de durată - verificările durează de regulă mai mult de doi ani - și se termină, în caz pozitiv, cu depunerea jurământului, în paralel a fost dezvoltată o rețea de falsificatori de certificate de cetățenie (care, așa cum am arătat mai sus, pot fi emise și de reprezentanțele diplomatice ale statului român din statul unde solicitantul are domiciliul), care au fost folosite de mai multe persoane, majoritatea cetățeni ruși, cu ajutorul voit sau nu al unor funcționari publici, pentru a obține acte de stare civilă (certificate de naștere) și, ulterior, acte de identitate (în special pașapoarte) românești', mai spun procurorii.

Anchetatorii arată că acest aspect, combinat cu managementul defectuos și lipsa pregătirii profesionale a unor funcționari publici, dar și cu reaua-credință în exercitarea atribuțiilor, a dus la acapararea și, posibil, la 'colapsul' sistemului de primire și soluționare a cererilor.

'Acest colaps a permis identificarea și exploatarea unor vulnerabilități de ordin uman, legislativ și organizațional de către persoanele interesate să obțină aceste acte de stare civilă. Premisa obținerii acestora constă în obținerea ulterioară de beneficii materiale, cum ar fi rezidență fiscală, ajutoare sociale de stat (alocații și indemnizații), dar și juridice, obținând posibilitatea de liberă circulație în interiorul Uniunii Europene, dar și în țări față de care România a încheiat tratate bilaterale de cooperare și liberă circulație', mai menționează Parchetul General.

Conform procurorilor, au fost identificate până în prezent cel puțin 89 de certificate de cetățenie false care au fost depuse la Primăria Sectorului 6 - Serviciul Stare Civilă. Ulterior 'transcrierii' actului de naștere, beneficiarii au obținut acte de identitate (în special pașapoarte românești) de la structurile de evidență a populației competente de pe raza municipiului București, județelor Ilfov sau Suceava, unde și-au stabilit, de cele mai multe ori fictiv, domiciliul legal.

'Analiza înscrisurilor depuse relevă că, de cele mai multe ori, solicitantul nici nu figura intrat legal pe teritoriul național. Au fost aplicate ștampile suspectate a fi contrafăcute, denumite în continuare generic vize, care atestă în fals intrarea în țară prin următoarele PTF-uri, cu date diferite față de evidențele informatizate: București H.C., Albița, Stânca, Siret, Sculeni, Nădlac II și Ruse. Totodată, prin comparațiile făcute de organele de urmărire penală între înscrisurile depuse, s-a constatat faptul că o parte din cereri au fost completate de cetățeni români, așa-ziși mandatari, solicitantul nefiind fizic prezent. Cu toate acestea, șase funcționare din cadrul Primăriei Sectorului 6 - Serviciul Stare Civilă au înscris în mod fals în documentul oficial faptul că au verificat identitatea solicitantului, rubricile aferente acestuia conținând datele de stare civilă și identificare ale persoanei străine', subliniază anchetatorii.

Mai mult, aceștia menționează că, în cazul a trei funcționare din cadrul Serviciului Stare Civilă Sector 6, au fost emise acte de naștere fără a exista la dosarul de transcriere certificatul de cetățenie, iar un număr de opt funcționari au atestat în mod fals în documentul oficial faptul că au primit cererea și documentele solicitantului, rubricile aferente acestuia conținând datele de stare civilă și identificare ale persoanei străine, rezultând în mod nereal faptul că solicitantul ar fi fost prezent.

'Supravegherea tehnică autorizată în cauză a permis și descoperirea unei surse de informații pentru persoanele cercetate în prezenta cauză, un funcționar public din cadrul SPCEP Buftea care, uzând de accesul informațional de care beneficiază în vederea exercitării atribuțiilor de serviciu, a furnizat date confidențiale la îndemnul ori rugămintea unui mandatar (persoană care figurează în 50 de dosare depuse la Serviciul Stare Civilă Sector 6, în care au fost utilizate acte de cetățenie false, toate pe numele unor persoane originare din Federația Rusă)', mai spun procurorii.

De asemenea, anchetatorii arată că din cercetări a rezultat că diferite persoane au sprijinit străinii în vederea depunerii documentului falsificat la Serviciul Stării Civile Sector 6, prin efectuarea de programări pe platforma Primăriei Sector 6.

'În urma investigațiilor derulate s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de opt membri ai grupului infracțional organizat, cinci suspecți care au calitatea de avocați în Baroul București, 14 funcționari publici din cadrul Serviciul Stării Civile Sector 6 și alți 107 suspecți implicați în activitățile infracționale', a informat Parchetul General. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Irina Giurgiu)