Curtea Constituțională a României a stabilit, luni, că sintagma referitoare la testul poligraf stipulată în Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice 'încalcă exigențele constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii'.

Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, luni, judecătorii constituționali au admis obiecția cu privire la sintagma 'inclusiv pentru detecția comportamentului disimulat realizat prin utilizarea tehnicii poligraf' din cuprinsul articolelor XVII, XIX și XX din legea criticată și au respins obiecția cu privire la legea în ansamblu, precum și cu privire la celelalte dispoziții ale Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative criticată de Grupurile parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor, S.O.S. România, Partidului Oamenilor Tineri.

Curtea Constituțională a stabilit că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra legii menționate cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii.

De asemenea, Curtea a constatat că legiuitorul are competența de a reglementa o sferă extinsă de măsuri financiar-fiscale pentru eficientizarea utilizării resurselor publice.

'Prevederile legislative promovate constituie opțiuni de politică economică ale Parlamentului, care are o largă marjă de apreciere în alegerea soluțiilor optime pentru asigurarea coerenței și eficienței circuitului economic, precum și evitarea unor consecințe negative referitoare la deficitul bugetului general consolidat', spun judecătorii constituționali.

Totodată, Curtea a constatat că sintagma referitoare la testul poligraf încalcă exigențele constituționale referitoare la claritatea și previzibilitatea legii.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, care au privit condițiile în care poate fi angajată răspunderea Guvernului și solicitarea avizului Consiliului Economic și Social (CES), Curtea a constatat că:

- angajarea răspunderii Guvernului în fața Parlamentului asupra unui proiect de lege este o procedură prevăzută de Constituție (art.114) prin care se dă expresie raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern și se realizează atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine;

- reglementările astfel adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv adoptarea unor măsuri de redresare și eficientizare a modului de utilizare al resurselor publice, precum și consolidarea capacității financiare a României pe termen lung;

- urgența și necesitatea adoptării legii au fost justificate de Guvern și au avut în vedere evitarea consecințelor negative asupra deficitului bugetului general consolidat;

- Guvernul a solicitat avizul CES cu privire la forma inițială a proiectului de lege și nu există obligația legală și constituțională cu privire la solicitarea unui nou aviz al CES în ipoteza în care Guvernul acceptă amendamentele senatorilor și deputaților.

Cu privire la sintagma 'inclusiv pentru detecția comportamentului disimulat realizat prin utilizarea tehnicii poligraf' din cuprinsul articolelor XVII, XIX și XX din legea criticată, CCR a stabilit că aceasta 'nu întrunește standardul constituțional de claritate și previzibilitate' prevăzut de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.

Cu privire la celelalte critici de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că acestea pot fi grupate în două categorii:

* aspecte care vizează opțiuni de politică economică asupra cărora legiuitorul dispune de o marjă de apreciere largă, fără a încălca prevederile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi (art. 16), dreptul de proprietate privată (art. 44), libertatea economică (art. 45), așezarea justă a sarcinilor fiscale (art. 56) și la obligațiile statului în activitatea economică (art. 135), cum sunt:

- stabilirea criteriilor cu privire la utilizarea mijloacelor moderne de plată; impunerea generalizată a acestor mijloace de plată în circuitul economic; declararea inactivității și dizolvarea forțată a persoanelor juridice;

- modificarea sistemului de eșalonare la plată;

- vânzarea la licitație publică a bunurilor sechestrate;

- obligația persoanelor juridice de a deschide un cont bancar în România;

- tratamentul juridic aplicat cererilor de modificare/menținere a deciziei de înlesnire la plată aflate în curs;

- opozabilitatea cesiunii părților sociale în privința asociatului unei societăți cu răspundere limitată care deține controlul societății; constituirea și menținerea unei valori minime a capitalului social al societăților;

- deductibilitatea cheltuielilor pentru contribuabilii care înregistrează cheltuieli cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România; obligația de a păstra în patrimoniu activele pentru o perioadă determinată;

- regimul de impozitare a veniturilor din închiriere, din cedarea folosinței bunurilor;

- a veniturilor din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu instrumente financiare derivate;

- a câștigului din transferul de monedă virtuală;

- creșterea bazei de calcul pentru plata CASS pentru persoanele care realizează venituri din activități independente;

- stabilirea unor măsuri de creștere a impozitelor și taxelor; indexarea impozitelor și taxelor;

- majorarea cotei de impozitare pentru clădiri rezidențiale și autoturisme care depășesc o anumită valoare;

- instituirea unei taxe pentru gestionarea fluxurilor extracomunitare de bunuri sau întărirea disciplinei financiare a societăților;

* aspecte care vizează protecția vieții private (art. 26 din Constituție) fie a funcționarilor publici, fie a persoanelor cu care aceștia interacționează în cadrul activității lor profesionale.

'Astfel, testarea psihologică a unor categorii de funcționari publici nu le încalcă viața privată de vreme ce este o procedură realizată în cadrul unui raport de serviciu pentru îndeplinirea căruia funcționarul public trebuie să fie apt, inclusiv din punct de vedere psihologic. De asemenea, utilizarea unor 'body worn camera/bodycam' de către funcționarii care interacționează cu cetățenii reprezintă concretizarea unor obligații pozitive de natură normativă ale statului, în sensul asigurării unui serviciu public corect, transparent și echilibrat, pentru garantarea securității juridice a cetățeanului', precizează instanța constituțională. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu)