Curtea de Apel București a admis joi o contestație depusă de Sorin Oprescu și a decis scăderea unui an din pedepsa de 10 ani și 8 luni primită de fostul primar al Capitalei într-un dosar de corupție.

Motivul invocat de judecători este că una din infracțiunile pentru care Oprescu a fost condamnat definitiv în anul 2022, respectiv abuzul în serviciu, a fost dezincriminată parțial de Curtea Constituțională.

'Admite contestația declarată de contestatorul Oprescu Sorin-Mircea. Desființează sentința contestată și rejudecând în fond: descontopește pedeapsa rezultantă de 10 ani și 8 luni închisoare aplicată contestatorului în pedepsele componente de 6 ani și 6 luni închisoare, de 6 ani închisoare, de 3 ani închisoare și de 3 ani și 6 luni închisoare, pedepse pe care le va repune în individualitatea lor. Constată dezincriminată infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din Codul penal, cu aplic. art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000, pentru care contestatorul Oprescu Sorin-Mircea a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare. Înlătură pedepsele complementare și accesorii, aplicate alăturat pedepsei principale de 3 ani închisoare. Contopește pedepsele de 6 ani și 6 luni închisoare, 6 ani închisoare și 3 ani și 6 luni închisoare, aplică pedeapsa cea mai grea, de 6 ani și 6 luni închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de 3 ani și 2 luni închisoare, urmând ca contestatorul Oprescu Sorin-Mircea să execute pedeapsa rezultantă de 9 ani și 8 luni închisoare. Dispune emiterea unui nou mandat de executare în conformitate cu prezenta decizie. Definitivă' - se arată în decizia Curții de Apel București.

Pe 13 mai 2022, Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv la un total de 10 ani și 8 luni închisoare (3 ani și 6 luni pentru spălarea banilor, 6 ani închisoare pentru luare de mită, 6 ani și 6 luni închisoare pentru constituire a unui grup infracțional organizat și 3 ani pentru abuz în serviciu).

A fugit din România înainte de pronunțarea sentinței, fiind localizat în Grecia, de unde autoritățile române încearcă să îl extrădeze.

Între timp, fostul primar a depus în instanțele din România mai multe contestații prin care încearcă să scape de condamnare, ultima fiind depusă în luna iunie la Tribunalul București, având ca obiect 'intervenirea unei legi penale noi sau a unei decizii a Curții Constituționale'.

De menționat că la instanța de fond - Tribunalul București - Sorin Oprescu primise o decizie contrară, respectiv judecătorii nu au fost de acord cu scăderea pedepsei.

Potrivit actelor de la Tribunalul București, avocații lui Oprescu au invocat o decizie a Curții Constituționale din 2016, prin care a fost dezincriminată parțial infracțiunea de abuz în serviciu, precum și o altă decizie a CCR din 2018 privind infracțiunea de spălare a banilor.

Concret, avocații lui Oprescu au susținut că, în anul 2016, Curtea Constituțională a dezincriminat infracțiunea de abuz în serviciu, atunci când este vorba de încălcarea legislației secundare. Or, spuneau apărătorii, în cazul lui Oprescu a fost reținută încălcarea regulamentului intern al Primăriei Capitalei, astfel încât nu se poate reține în sarcina lui infracțiunea de abuz în serviciu.

Argumentele avocaților lui Oprescu au fost respinse în luna iunie de Tribunalul București, judecătorii considerând că această contestație este un 'apel mascat' împotriva unei decizii definitive.

'Pornind chiar de la cuprinsul cererii formulate de către condamnat, prin apărător ales, tribunalul constată că aceasta abundă de aprecieri teoretice fără aplicabilitate concretă, nefiind indicat niciun argument în sensul existenței unei situații juridice distincte față de cea avută în vedere la momentul pronunțării deciziei penale. În alte cuvinte, tribunalul constată că petentul formulează un apel mascat împotriva deciziei instanței de apel, criticând maniera în care instanțele ordinare (primă instanță și apel) au permis lămurirea acuzației de către parchet în faza judecății și maniera în care aceste instanțe au apreciat întrunite elementele constitutive la infracțiunile de abuz în serviciu și spălarea banilor. Condamnatul nu indică nicio diferență concretă între conținutul constitutiv al infracțiunii prev. de art. 297 C.pen. în interpretarea ulterioară Deciziei nr. 405/2016 și cel al infracțiunii prev. de art. 297 C.pen. în forma ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 200/2023. În același sens, cu privire la infracțiunea de spălarea banilor, conduita procesuală abuzivă a condamnatului rezultă cu și mai mare claritate, condamnatul rezumându-se a critica raționamentul instanței de apel prin raportare la Decizii CCR, demers inadmisibil în prezenta procedură', se arăta în motivarea deciziei de la Tribunalul București. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Andreea Rotaru, editor online: Irina Giurgiu)