Cum a scăpat Alina Bica de închisoare: Judecătorii au echivalat arestul de acasă pe timpul nopții cu detenția în penitenciar
Magistrații de la Curtea de Apel București au apelat la un artificiu juridic pentru a o scăpa pe Alina Bica de efectele condamnării de patru ani de închisoare primită în anul 2019, respectiv au considerat că arestul la domiciliu petrecut de fosta șefă a DIICOT pe timpul nopții în casa ei din Italia poate fi asimilat cu detenția într-un penitenciar din România.
Detalii despre modul în care judecătorii au interpretat legea penală și dispozițiile europene în acest caz apar în motivarea deciziei luate de Curtea de Apel București pe 3 octombrie, prin care magistrații au stabilit că Alina Bica și-a executat pedeapsa în Italia, deși ea nu a petrecut nicio zi efectiv în închisoare.
Alina Bica a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare cu executare pentru că l-a favorizat pe omul de afaceri Ovidiu Tender. Înainte de pronunțarea sentinței, a fugit din România, fiind localizată în Costa Rica, împreună cu Elena Udrea, după care a părăsit această țară și s-a stabilit în Italia, unde a cerut să nu fie extrădată în România.
Ulterior, a obținut la Curtea de Apel din Bari ca pedepsa primită în România să fie executată formal în Italia.
Concret, Curtea de Apel din Bari a stabilit, în noiembrie 2020, ca din condamnarea de patru ani să fie scăzută perioada în care Alina Bica a stat în arest preventiv și arest la domiciliu în România.
Judecătorii italieni au decis apoi ca pedeapsa rămasă - 3 ani, 9 luni și 16 zile - să fie executată în arest la domiciliu, într-o formă diferită de arestul din România, respectiv doar între orele 21:00 (seara) și 7:00 (dimineața).
După ce a 'executat' pedeapsa în Italia, Bica a depus în instanțele din România mai multe contestații la executare, iar pe 9 iulie 2024 un complet de la Curtea de Apel București a recunoscut decizia instanțelor italiene, fără însă a se pronunța în legătură cu alte chestiuni juridice, cum ar fi mandatul de executare a pedepsei emis de Tribunalul București și mandatul european de arestare emis pe numele Alinei Bica după ce a fugit din țară.
Între timp, pe 4 septembrie 2025, în cauza nr. C-305/22 Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că revine instanței de executare din statul care a emis mandatul european de arestare, în acest caz România, sarcina de a menține sau retrage formele de executare.
Mai mult, CJUE stabilea că un stat care a pronunțat o soluție de condamnare poate refuza recunoașterea unei decizii unui alt stat, dacă consideră că pedeapsa nu a fost executată efectiv.
Pentru a lămuri care este statutul juridic al Alinei Bica, un judecător delegat a deschis un proces nou la Curtea de Apel București, sub forma unei noi contestații la executare.
'Ulterior datei de 04.09.2025, situația juridică a formelor de executare a devenit incertă, fiind necesar a se stabili, în conformitate cu hotărârea CJUE, dacă statul român, care păstrează dreptul de a solicita executarea pedepsei pe teritoriul țării, apreciază pedeapsa ca fiind executată în Italia sau solicită, cu respectarea principiului proporționalității, predarea persoanei condamnate pentru a executa pedeapsa în România', se arată în documentele de la instanță.
Problema ajunsă pe masa judecătorilor români era faptul că, potrivit deciziilor CEDO, o persoană nu poate executa o pedeapsă mai mare decât cea stabilită în decizia de condamnare. Or, odată ce Italia a recunoscut că Alina Bica a executat pedeapsa, România nu putea să o pună pe fosta șefă a DIICOT să mai execute o dată condamnarea.
'În ipoteza în care statul emitent ar decide să mențină mandatul european de arestare, ar reveni acestuia, dacă este cazul, atunci când persoana căutată este predată respectivului stat sau atunci când aceasta se întoarce voluntar pe teritoriul acestuia, sarcina de a ține seama de articolul 26 alineatul (1) din Decizia cadru 2002/584. Această dispoziție, întrucât impune luarea în considerare a tuturor perioadelor în care persoana respectivă a fost deținută în statul de executare, garantează că persoana respectivă nu trebuie să execute, în cele din urmă, o detenție a cărei durată totală, atât în statul de executare, cât și în statul emitent, ar depăși durata pedepsei privative de libertate la care a fost condamnată în statul emitent', mai spun judecătorii români.
Concret, magistrații trebuiau să găsească un artificiu prin care să echivaleze arestul la domiciliu din Italia cu detenția într-un penitenciar din România, pentru a considera pedeapsa ca fiind executată.
Soluția găsită de un complet de la Curtea de Apel București a fost să considere că arestul la domiciliu petrecut în timpul nopții de Alina Bica în casa din Italia este similar cu regimul deschis din închisorile din România, chiar dacă această echivalare nu este prevăzută în legislație, lucru recunoscut chiar de judecătorii români.
'Curtea de Apel din Bari a stabilit că pedeapsa rămasă de executat este de 3 ani, 9 luni și 16 zile, din totalul de 4 ani de închisoare, restul fiind dedus ca reprezentând durata detenției preventive executată pe teritoriul României. Modalitatea de executare a pedepsei a presupus ca persoana condamnată să rămână în arest la domiciliu între orele 21 și 7, iar în perioada rămasă să meargă în mod obligatoriu la locul de muncă. Totodată, persoana condamnată a avut interdicția de a desfășura anumite activități și a frecventa anumite locații, indicate expres în hotărârea de recunoaștere. Analizând regimul juridic al pedepsei, Curtea constată că este similar arestului la domiciliu în dreptul procesual penal român, cu posibilitatea părăsirii domiciliului pentru a merge la locul de muncă (art. 221 alin. (6) din Cpp), măsură preventivă privativă de libertate, a cărei durată se scade din durata pedepsei cu închisoarea, în temeiul art. 399 alin. (6) din Cpp - prin echivalarea unei zile de arest la domiciliu cu o zi din pedeapsă. Totodată, potrivit Legii nr. 254/2013, și persoanele aflate în executarea pedepsei închisorii, în regim deschis, au posibilitatea de a merge la muncă, zilnic, în afara penitenciarului, neînsoțiți de escortă, cu obligația de a reveni la penitenciar la finalul orelor de lucru. Astfel, deși forma de executare a pedepsei stabilită de Curtea de Apel din Bari nu este prevăzută expres în dreptul execuțional român, aceasta prezintă forme puternice de similitudine cu măsurile preventive privative de libertate reglementate în dreptul procesual penal român, a căror durată se deduce, zi la zi, din durata pedepsei aplicabile și cu regimul juridic al executării pedepsei în regim deschis. Pentru aceste motive, Curtea apreciază că durata executată pe teritoriul Republicii Italiene, de 3 ani, 9 luni și 16 zile (rămasă după deducerea unei părți din durata arestului preventiv), a constituit o privare de libertate a persoanei condamnate', susțin magistrații români.
În consecință, judecătorii români au constatat că nu mai există temeiuri pentru a menține mandatul european emis pe numele Alinei Bica.
'În baza hotărârii Marii Camere a Curții de Justiție a Uniunii Europene, pronunțată la 04.09.2025, în cauza C-305/22, lămurește întinderea și aplicarea deciziei penale nr.../CO/15.05.2025, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a II-a Penală, în sensul că pedeapsa stabilită prin sentința penală nr.../29.11.2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală, în dosarul nr.../1/2015 este executată integral și retrage formele de executare emise pe numele condamnatei: respectiv MEPI nr. 90 din 27.11.2019 și mandatul european de arestare nr. 48/27.11.2019, emise de Tribunalul București - Secția I Penală, în baza sentinței penale nr.../29.11.2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală', se arată în decizia Curții de Apel București. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Teleorman: Trei dintre răpitorii fetei de 12 ani luată de pe o stradă din Poroschia au fost prinși și reținuți
Trei dintre răpitorii fetei de 12 ani luată cu o mașină de pe o stradă din comuna teleormăneană Poroschia au fost prinși și reținuți, informează IPJ Teleorman. 'La data de 12 octombrie a.c., fiind în continuarea cercetărilor, polițiștii au depistat doi bărbați implicați în eveniment, iar în urma probatoriului administrat
Procurorul general al R. Moldova, în vizită la București; întâlniri la Parchetul General, DNA și DIICOT
Procurorul general al Republicii Moldova, Alexandru Machidon, efectuează o vizită de lucru în România, în cadrul căreia va purta discuții la Parchetul General, DNA și DIICOT. Vizita a început la Parchetul General, unde Alexandru Machidon a discutat, luni, cu procurorul general al României, Cristina Chiriac, despre
Cu o întârziere de doi ani, procesul exploziei de la Crevedia poate intra pe fond; 53 milioane euro - despăgubiri solicitate
Un magistrat de la Judecătoria Răcari, județul Dâmbovița, a dispus luni începerea judecării pe fond a dosarului în care cei doi patroni ai stației GPL din Crevedia, Ionuț Doldurea și Cosmin Stângă, au fost trimiși în judecată în legătură cu exploziile din 26 august 2023, în urma cărora șase persoane au murit și 54 au fost rănite.
Tribunalul București amână cu o zi pronunțarea privind cererea lui Georgescu de înlocuire a măsurii arestului preventiv
Tribunalul București a amânat pentru marți pronunțarea unei decizii privind cererea depusă de Călin Georgescu de înlocuire a arestului preventiv cu o măsură mai blândă, și anume arest la domiciliu sau control judiciar. Călin Georgesc
PG: 16 ruși, trimiși în judecată pentru falsificare de acte în vederea obținerii cetățeniei române
Parchetul General a trimis în judecată 16 ruși pentru săvârșirea infracțiunilor de uz de fals, complicitate la fals informatic și complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, într-un dosar în care sunt acuzați că au folosit certificate de cetățenie falsificate pentru a obține acte de identitate românești.
Călin Geogescu, așteptat la tribunal
Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale, va fi dus luni dimineața la Tribunalul București, unde se va judeca o cerere depusă de el în care solicită înlocuirea arestului preventiv cu o măsură mai blândă, și anume arest la domiciliu sau control judiciar. Călin Georgescu se află în arest preventiv din 29 septemb
Acțiuni ale Poliției Române în unitățile de învățământ preuniversitar; 2.372 de activități de prevenire și informare
Poliția Română a derulat, în perioada 2 - 8 octombrie, 2.372 de activități de prevenire și informare, în cadrul unităților de învățământ preuniversitar, pentru creșterea gradului de siguranță a elevilor și a cadrelor didactice. Potrivit unui comunicat al IGPR, transmis duminică AGERPRES, dintre acestea, la 1.051 d
București: Trei persoane arestate pentru trafic de droguri; cocaină, ecstasy, canabis și metamfetamină - ridicate la percheziții (FOTO/VIDEO)
Trei persoane de 22, 23 și 53 de ani au fost arestate preventiv pentru 30 de zile, într-un dosar de trafic de droguri de risc și mare risc, după ce polițiștii au descoperit, în urma a patru percheziții, peste 100 comprimate de ecstasy și aproximativ 160 de grame de cocaină, canabis, metamfetamină și MDMA, precum și sume de bani, a informat, sâmbătă,
Patru bărbați din Cluj au fost arestați preventiv pentru trafic de droguri de risc și mare risc
Patru bărbați din județul Cluj au fost arestați preventiv sub acuzațiile de trafic de droguri de risc și mare risc și deținere de droguri de risc și de mare risc, fără drept, pentru consum propriu, a informat, sâmbătă, Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR). 'Din probatoriul administrat a reieșit că, pe parcursul anulu
Teleorman: Fata de 12 ani luată de pe stradă cu o mașină a fost găsită; alerta de răpire copil a fost ridicată
Fata de 12 ani luată de pe o stradă din comuna teleormăneană Poroschia fără voința ei și urcată într-o mașină de către trei persoane a fost găsită în noaptea de vineri spre sâmbătă, iar alerta răpire copil a fost ridicată, informează IPJ Teleorman. 'Minora a fost depistată. Minora nu a fost victima altei infracțiuni, &ici
Teleorman: Alertă răpire copil - o fată de 12 ani a fost luată de pe stradă în Poroschia și urcată într-o mașină
Polițiștii au fost sesizați cu privire la dispariția unei fete de 12 ani, iar din cercetări a reieșit că a fost luată de pe o stradă din comuna teleormăneană Poroschia fără voința ei și urcată într-o mașină de către trei persoane, informează, vineri, IPJ Teleorman. Conform sursei citate, s-a declanșat mecanismul 'Alertă răpire copil&
Teleorman: Pompieri români și bulgari, la antrenament în Videle pentru perfecționarea tehnicilor de intervenție la incendii (GALERIE FOTO)
Un antrenament pentru perfecționarea tehnicilor de intervenție la incendii a fost desfășurat săptămâna aceasta de 17 pompieri din România și Bulgaria la Poligonul de Antrenament și Pregătire de Specialitate din cadrul Detașamentului de Pompieri Videle, a informat ISU Teleorman. La instruire au participat șase pompieri din Teleorman, șase din Dolj ș
Dolj: Polițiștii au deschis dosar penal după ce un bărbat a decedat sub o grindă de beton prăbușită pe un excavator
Polițiștii din Dolj au deschis dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de ucidere din culpă, neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă și nerespectarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, după ce un bărbat de 44 de ani a decedat, vineri, sub o grindă de beton care s-a prăbușit peste excavatorul cu care efectua
Prahova: Acțiunea Prefecturii, care a atacat dispozițiile de demolare a zeci de case construite ilegal în Ploiești - respinsă
Acțiunea Prefecturii Prahova, care a atacat în instanță dispozițiile emise de primarul Ploieștiului, Mihai Polițeanu, de demolare a zeci de imobile construite ilegal pe domeniul public, a fost respinsă definitiv de instanță. Conform portalului instanțelor de judecată, Curtea de Apel Ploiești a respins, joi, ca nefondat recursul formulat de Prefectura Pra
Bogdan Peșchir - finanțatorul campaniei lui Călin Georgescu pe TikTok, trimis în judecată pentru coruperea alegătorilor
Bogdan Peșchir, finanțatorul campaniei lui Călin Georgescu pe TikTok, a fost trimis în judecată de Parchetul General, în stare de libertate, sub aspectul comiterii infracțiunii de coruperea alegătorilor (874 acte materiale), în formă continuată. Procurorii susțin că, în perioada 13 octombrie 2024, ora 19:01 - 27 noiembrie 2024, ora 21:0