Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit, miercuri, că măsurile de raționalizare a modului de organizare și compunere a consiliilor de administrație ale regiilor autonome sunt conforme cu cerințele constituționale privind calitatea legii.

Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, judecătorii constituționali, cu unanimitate de voturi, au respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de senatori aparținând Grupului parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor și respectiv de deputați aparținând Grupurilor parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor, Partidului Oamenilor Tineri și S.O.S. România și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, în ansamblu său, precum și dispozițiile art.I pct. 5 și 6, art.III alin.(3), art.IV alin.(1) și art.V alin.(1) și (2) din lege sunt constituționale.

Curtea Constituțională a decis că Guvernul și-a angajat răspunderea asupra actului normativ cu respectarea art.1 alin.(4) și (5), art.31 și art.114 din Constituție, întrucât 'a justificat urgența și necesitatea' adoptării legii criticate și a respectat cerințele constituționale privind transparența în adoptarea acesteia.

De asemenea, Curtea Constituțională a constatat că măsurile de raționalizare a modului de organizare și compunere a consiliilor de administrație ale regiilor autonome 'sunt conforme cu cerințele constituționale privind calitatea legii, cu principiul egalității în drepturi și cu dreptul de proprietate privată', astfel cum acestea sunt prevăzute la art.1 alin.(5), art.16 alin.(1)-(3) și art.44 din Constituție.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, care au privit condițiile în care poate fi angajată răspunderea Guvernului - art.114 din Constituție, o pretinsă încălcare a principiului separației și echilibrului puterilor în stat - art.1 alin.(4) din Constituție - și a principiului securității juridice - art.1 alin.(5) din Constituție, dar și a dreptului la informație - art.31 din Constituție, Curtea a constatat că:

- urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea consecințelor negative pe care amânarea realizării actualei reforme în domeniul organizării și funcționării întreprinderilor de stat le poate avea asupra economiei naționale;

- consultarea publică cu prilejul adoptării legii este o opțiune a inițiatorului proiectului sau propunerii legislative, și nu o exigență de constituționalitate a inițiativei legislative;

- transparența în adoptarea legii a fost asigurată prin comunicarea acesteia, anterior adoptării, Asociației Comunelor din România, Asociației Orașelor din România, Asociației Municipiilor din Romania și Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România. Totodată, societatea civilă fost informată cu privire la elaborarea legii prin publicarea proiectului acesteia pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, în data de 14 august 2025. Astfel, a fost asigurat și dreptul la informație.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile legale referitoare la condițiile de desemnare, numire și selecție a membrilor consiliilor de administrație ale regiilor autonome, la revocarea din funcție a acestora fără plata de daune-interese, la compunerea consiliilor de administrație ale regiilor autonome și la cumularea calității de membru al consiliului de administrație în cadrul mai multor regii autonome sunt clare, precise și previzibile - art.1 alin.(5) din Constituție - și respectă cerințele constituționale referitoare la egalitatea în drepturi [art.16 alin.(1)-(3) din Constituție] și la protecția dreptului de proprietate privată - art.44 din Constituție. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)