Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis joi să convoace adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, în vederea exprimării unui punct de vedere referitor la proiectul Guvernului privind reforma pensiilor speciale, dar și pentru luarea unor măsuri ''în vederea protejării statutului magistraților''.

''La data de 21.08.2025, Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii au hotărât convocarea adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor pentru intervalul 26 - 27.08.2025, în vederea exprimării unui punct de vedere referitor la proiectul de act normativ privind modificarea pensiilor de serviciu și la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției'', anunță CSM într-un comunicat de presă.

CSM invocă ''escaladarea atitudinilor publice ostile față de judecători și procurori'', realizată, în special, prin:

* luările de poziție repetate ale reprezentanților partidelor care compun coaliția de guvernare, care, într-o manieră incalificabilă, urmăresc să culpabilizeze sistemul judiciar pentru dificultățile economice și bugetare cu care se confruntă societatea românească în prezent și să distragă atenția de la cauzele adevărate ale acestora;

* intensificarea campaniei pe care diferite instituții media o derulează împotriva sistemului judiciar pentru a completa retorica susținută de factorul politic în vederea destabilizării sistemului de justiție;

* promovarea agresivă, din zona aceluiași factor politic și a mass-mediei care îl susține, a ideii că intenția prim-ministrului Guvernului României de a modifica regimul pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor ar urmări de fapt să pună capăt unor privilegii ale magistraților;

* ignorarea argumentelor reprezentanților sistemului judiciar și punerea constantă în discuție a statutului judecătorilor și procurorilor, în atmosfera de ură publică generată de acțiunile iresponsabile ale factorului politic, creând astfel riscul major de demoralizare a judecătorilor și procurorilor aflați în funcție și de afectare gravă a atractivității magistraturii în rândul tinerilor, cu efecte devastatoare asupra stabilității resursei umane și profesionalismului în sistemul judiciar;

* disprețul pe care unii exponenți ai factorului politic sau din mass-media îl manifestă constant față de magistrați, în condițiile în care sunt bine cunoscute eforturile judecătorilor și procurorilor care își exercită atribuțiile cu onestitate și profesionalism, gestionând un volum uriaș de activitate, la un nivel de calitate și eficiență superior mediei înregistrate în statele Uniunii Europene.

CSM mai spune că există un risc major ca toate acțiunile menționate în comunicat să inducă ideea că sistemul judiciar este doar un instrument la discreția factorului politic, care, în pofida oricărei valori a statului de drept, ar putea să impună justiției tot ceea ce își dorește, situație în care independența acesteia și cursul democratic al societății românești ar deveni simple iluzii.

De asemenea, CSM precizează că este necesar ca orice intervenție normativă sau de altă natură cu privire la judecători și procurori să fie precedată de un dialog real cu sistemul judiciar, care să consolideze premisele pentru garantarea independenței justiției, inclusiv printr-o justificare transparentă a măsurilor și prin asigurarea proporționalității acestora cu specificul, complexitatea și riscurile inerente activității judiciare, dar și cu incompatibilitățile și interdicțiile impuse magistraților.

Consiliul consideră că demersul legislativ referitor la pensiile de serviciu din sistemul justiției afectează grav independența justiției, încălcând deciziile obligatorii ale Curții Constituționale și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și documentele internaționale de referință, neexistând nicio justificare a acestui demers, în condițiile în care reforma sistemului pensiilor de serviciu a fost realizată prin Legea nr. 282/2023, iar propunerile prezentate de inițiator (premierul Ilie Bolojan, n.r.) nu sunt rezultatul vreunui dialog cu reprezentanții autorității judecătorești, ''ci constituie expresia unei atitudini inadmisibile care concretizează o poziție inflexibilă, de forță și de autoritate a puterii executive în raport cu puterea judecătorească, inacceptabilă într-o societate democratică și specifică societăților autocratice''.

CSM mai reproșează atitudinea pe care a manifestat-o Guvernul, în încercarea reprezentanților autorității judecătorești de a purta un dialog referitor la propunerile legislative care vizează statutul judecătorilor și procurorilor, și care este ''contrară principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor și principiului cooperării loiale și al respectului reciproc între autoritățile publice''.

Consiliul mai invocă ''riscurile pe care acțiunile celorlalte puteri în stat, care afectează independența justiției și destabilizează grav sistemul judiciar, le creează cu privire la drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și la parcursul democratic al societății românești''.

Totodată, CSM anunță că a primit miercuri de la Ministerul Muncii proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu în vederea comunicării unui punct de vedere.

La sfârșitul lunii iulie, premierul Ilie Bolojan a anunțat un proiect legislativ, prin care propune creșterea vârstei standard de pensionare a magistraților la 65 de ani.

De asemenea, proiectul prevede ca pensia unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum este în prezent. AGERPRES/(AS - redactor: Eusebi Manolache, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)