Instituirea unei condiții de vechime minime în muncă de cel puțin 35 de ani și limitarea cuantumului pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării în cazul magistraților se numără printre măsurile care vor fi incluse în al doilea pachet de reforme inițiat de Guvern.

Ministerul Muncii a pus, joi, în dezbatere publică, un proiect de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Potrivit expunerii de motive a proiectului, inițiativa este a Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și a Ministerului Justiției.

Astfel, alineatul (1) al art. 211 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor se modifică și va avea următorul cuprins:

''Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la
împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislația care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din
venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării''.

Guvernul menționează în proiect că își propune o nouă intervenție legislativă de natură să reglementeze regimul juridic al pensiilor de serviciu, un prim pas în acest demers constituindu-l pensiile de serviciu din sistemul justiției.

'Acest demers are ca scop atât realizarea jalonului PNRR, cât și reașezarea sistemului de pensii de serviciu, atât din punct de vedere al apropierii de principiul contributivității, cât și din punct de vedere al respectării principiului echității între toți beneficiarii de pensii plătite din fonduri publice', se precizează în document.

Executivul notează că reforma sistemului de pensii printr-un nou cadru legislativ își propune să asigure sustenabilitatea financiară și predictibilitatea sistemului de pensii, în contextul procesului de îmbătrânire a populației, precum și corectarea inechităților.

Proiectul de act normativ prevede:

* stabilirea vârstei de pensionare pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;

* instituirea unei condiții de vechime minime în muncă de cel puțin 35 de ani;

* un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării;

* o nouă eșalonare a vechimilor asimilate care intră în calculul perioadei utile pentru pensia de serviciu până în anul 2029;

* o nouă eșalonare a creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați, prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an și 6 luni, până în anul 2036;

* introducerea posibilității de pensionare anticipată la împlinirea unei vechimi minime de 35 de ani în funcțiile respective, cu aplicarea unei penalizări anuale de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public;

* modificarea dispozițiilor privind acordarea bonificației de 1% și actualizarea pensiei, în sensul restrângerii acestor posibilități doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condițiile de pensionare, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a proiectului pentru acordarea bonificației de 1%;

* introducerea unor norme tranzitorii referitoare la menținerea deciziilor de pensionare și la acordarea drepturilor astfel cum erau reglementate în legislația anterioară de la momentul îndeplinirii lor celor care îndeplinesc condițiile de pensionare până la 1 octombrie 2025, data intrării în vigoare a acestei legi;

* armonizarea dispozițiilor similare din Legea 567/2004 și Legea 361/2023 cu cele din Legea 303/2022.

***
Pe 29 iulie, a fost dat publicității draftul proiectului de modificare a pensiilor magistraților care prevedea că judecătorii și procurorii, dar și judecătorii de la Curtea Constituțională, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 65 de ani. În noul proiect, nu se mai face referire la judecătorii CCR.

Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a transmis că, potrivit precizărilor de specialitate, statutul judecătorilor CCR va rămâne reglementat doar de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții, iar orice modificări vor fi realizate pe viitor prin intervenție asupra acestei legi.

''Statutul judecătorilor CCR, inclusiv pensiile, este reglementat prin Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR. Dacă ar fi continuat să fie menționați în Legea nr. 303/2022, am fi ajuns la un paralelism legislativ - două legi care reglementează aceeași situație, dar în mod diferit - ceea ce ar fi presupus o încălcare a principiului legalității și securității juridice prevăzut de art. 1, alin. (5) din Constituție. De altfel, este firesc să existe o reglementare diferită, situația în sine este complet diferită, iar cele mai importante modificări oricum nu ar fi fost aplicabile - spre exemplu, Legea nr. 303/2022 impune o vechime în profesia de judecător sau procuror de 25 de ani pentru a ieși la pensie, în timp ce judecătorii Curții Constituționale au un mandat de maxim 9 ani. Similar, calitatea de judecător CCR nu e limitată de o vârstă de pensionare - nu putem obliga judecătorii CCR să se pensioneze la 65 de ani, așa cum se întâmplă cu ceilalți magistrați. În sine, reglementările speciale pentru judecători și procurori nu puteau fi aplicate și judecătorilor CCR. Prin urmare, statutul judecătorilor CCR va rămâne reglementat doar de Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, iar orice modificări vor fi realizate pe viitor prin intervenție asupra acestei legi'', a spus sursa citată. AGERPRES/(AS - redactori: Mihai Stoica, Daniel Florea, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Ady Ivaşcu)