Ministerul Justiției a anunțat, joi, că a elaborat, în colaborare cu Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), un set de propuneri de modificare a Legii insolvenței care vor fi incluse în al doilea pachet de reforme, aflat în curs de finalizare.

Printre modificări se numără și creșterea gradului de recuperare a impozitelor și taxelor ce revin societăților aflate în insolvență și reducerea duratei procedurii insolvenței.

Potrivit unui comunicat al MJ transmis, joi, AGERPRES, legislația în domeniul insolvenței este esențială pentru funcționarea mediului de afaceri.

'Procedurile de insolvență asigură lichidarea sau restructurarea ordonată a întreprinderilor ori a întreprinzătorilor aflați în dificultate financiară și economică, iar reglementarea lor echilibrată, cu luarea în considerare a tuturor drepturilor și intereselor în concurs, este definitorie pentru evaluarea riscului investițional și pentru crearea unui climat economic sănătos și credibil. Din aceste rațiuni, obiectivul eficientizării procedurilor de insolvență și de prevenire a insolvenței a fost permanent în atenția autorităților naționale', se precizează în comunicat.

Ministerul spune că funcționalitatea și eficiența procedurilor de insolvență și de prevenire a insolvenței au fost evaluate și în contextul analizei multidimensionale a factorilor ce influențează evoluția politicii bugetare.

'Ca urmare, în Planul Bugetar-Structural Național pe termen mediu 2025-2031, în cadrul reformei administrării sistemului de impozite și taxe, este prevăzută măsura 'actualizării legislației specifice insolvenței, având ca obiectiv reducerea gap-ului de TVA, prin crearea cadrului legal de atragere a răspunderii pentru administratorii legali care, prin modul de administrare, introduc în mod voit în insolvență IMM-urile care datorează impozite și taxe și apoi în faliment IMM-urile care au raportul dintre datorii față de buget și activul total mai mari de 50%'', arată MJ.

Ministerul Justiției menționează că, în acest context de evaluare și acțiune, se are în vedere o intervenție legislativă etapizată asupra Legii insolvenței nr. 85/2014, cu scopul de a eficientiza procedurile și de a crește gradul de colectare a creanțelor statului, contribuind astfel la reducerea deficitului bugetar.

Conform comunicatului, în proiectul de lege care va fi promovat în perioada imediat următoare sunt propuse soluții pentru atingerea obiectivelor stabilite în Planul Bugetar-Structural Național, respectiv:

* Consolidarea regimului răspunderii administratorilor pentru aducerea societății în stare de insolvență, fiind propuse:

- cerințe mai stricte de elaborare a raportului de evaluare a stării debitorului și a cauzelor ce au condus la insolvență, pentru a facilita creditorilor, inclusiv creditorului fiscal, fundamentarea și declanșarea acțiunii în răspundere a administratorilor;

- acțiunea în răspundere nu mai vizează doar administratorii formali, ci și administratorii de facto (care impun decizia financiară și operațională a societății);

- interdicția de a fonda societăți pe o perioadă de 5 ani, ca efect al hotărârii de atragere a răspunderii, interdicție care se înregistrează în Registrul Comerțului, informația fiind astfel accesibilă publicului; extinderea interdicției ocupării funcției de administrare/conducere și la administratorul de facto;

- administratorul și administratorul de facto împotriva cărora s-a introdus o acțiune în atragerea răspunderii nu pot avea calitatea de administrator special;

- reglementarea unui caz distinct de atragere a răspunderii: vânzarea bunurilor ca ansamblu independent către afiliați în frauda creditorilor;

- instituirea unei prezumții potrivit căreia nedepunerea situațiilor financiare și a declarațiilor fiscale prezumă, până la proba contrară, neținerea, conform legii, a contabilității.

* De asemenea, proiectul de lege prevede creșterea gradului de recuperare a impozitelor și taxelor ce revin societăților aflate în insolvență, prin asigurarea unui nivel mai înalt de transparență a procedurii în raport cu creditorii, cu scopul de a facilita exercitarea remediilor procesuale împotriva practicilor de manipulare a votului și a tendințelor de tergiversare a procedurii, fiind propuse o serie de măsuri, respectiv:

- instituirea obligației debitorului/administratorului judiciar de a prezenta motivele temeinice și circumstanțele exceptionale ce pot justifica prioritizarea plății anumitor creanțe curente, ca excepție de la principiul plății creanțelor curente, potrivit scadentei;

- notificarea creditorului fiscal în legătură cu intenția de deschidere a procedurii se va face de către debitor cu 15 zile înainte de depunerea cererii;

- comunicarea electronică a rapoartelor și planului de reorganizare către toți creditorii care solicită;

- rapoarte actualizate mai detaliate ale administratorului judiciar/lichidatorului judiciar;

- includerea de informații suplimentare în tabelul creanțelor;

- clarificarea obligațiilor administratorului concordatar în elaborarea listei creanțelor în concordat;

- definirea conceptului de afiliat (persoane strâns legate de debitor), în sensul Legii insolvenței;

- număr limitat de creditori afiliați în comitetul creditorilor (1/7).

Totodată, proiectul prevede reducerea duratei procedurii insolvenței, prin măsuri concrete, cu efect imediat. fiind propuse mai multe măsuri, respectiv:

- verificarea periodică de către administratorul judiciar a stării financiare a debitorului, pentru a propune, de îndată, dacă este cazul, intrarea în faliment, în perioada de observație sau pe durata executării planului;

- valorificarea bunurilor prin licitație publică, potrivit Codului de procedură civilă, dacă vânzarea, potrivit regulamentului de vânzare stabilit de creditori, nu conduce la vânzarea bunului într-un termen determinat;

- închiderea procedurii insolvenței odată cu constatarea de către judecătorul-sindic a îndeplinirii tuturor obligațiilor de plată asumate prin planul confirmat, chiar dacă există una sau mai multe creanțe curente, care nu sunt certe, în cazul în care cuantumul cumulat al acestora nu este de natură a determina o stare de dificultate financiară sau de a genera iminența insolvenței ori de a afecta viabilitatea întreprinderii debitorului (caz în care dosarele asociate sunt trimise spre soluționare instanței competente, potrivit dreptului comun);

- dezvoltarea și operaționalizarea în regim prioritar a unei platforme informatice pentru desemnarea aleatorie a administratorului /lichidatorului judiciar de către judecătorul-sindic;

- completarea atribuțiilor practicienilor în insolvență, pentru a încuraja închiderea rapidă și cât mai eficientă a procedurilor de insolvență. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)