Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) susține că sistemul judiciar din țara noastră se confruntă cu lipsuri, 'presiuni zilnice' și 'un echilibru precar între vocație și epuizare'.

'Dincolo de percepții, judecăți grăbite și polemici televizate, sistemul judiciar trăiește într-o realitate mai puțin spectaculoasă: aceea a lipsurilor, a presiunii zilnice și a unui echilibru precar între vocație și epuizare. Se cere rigoare de ceas elvețian într-un mecanism care scârțâie ca o roată veche. Poate nu se vede din afară, dar, înăuntru, fiecare zi aduce încă o luptă cu timpul, cu volumul și cu sistemul însuși, din păcate', se afirmă într-o postare a AMASP, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit asociației, 'inamicul numărul unu' este legislația 'incoerentă' și 'impredictibilă', conținând zeci de mii de acte normative în vigoare, modificate des, fără studii de impact sau coerență sistemică, nenumărate legi care intră în vigoare 'peste noapte, fără claritate în aplicare', precum Legea privind protecția datelor victimelor, care, chiar dacă este necesară, nu conține soluții pentru nenumăratele situații din practică în plină dinamică - astfel dosare au fost trimise înapoi la Parchet pentru anonimizare și copiere, fiecare instanță sau Parchet căutând soluția cea mai bună.

'E la ordinea zilei ca pe grupurile de magistrați să se întrebe - la voi cum se face? O legislație bună nu ar lăsa loc la astfel de întrebări. Legile nu sunt adaptate și upgradate la realitățile prezentului (ex - infracțiunile informatice). Codul de procedură penală este efectiv decimat, în prezent instituția camerei preliminarii, introdusă pentru a urgenta judecata cauzelor, nu-și mai găsește rațiunea înființării și duce la tergiversarea acestora. Procedurile sunt lungi, greoaie, redundante și greu de aplicat, unele sunt reluate de mai multe ori pe parcursul aceleiași cauze și orice abatere ce nu are nicio influență reală asupra fondului cauzei poate atrage o nulitate ce resetează tot traseul dosarului. Multe dintre dosarele complexe, cu mulți inculpați, presupun mii de hârtii în sute de volume, făcute într-o anumită ordine, toate acestea suscită discuții ce primesc interpretări diferite, aceasta pe fondul faptului că standardul probator a crescut nejustificat în timp, fără modificări legislative corespunzătoare', menționează asociația.

AMASP afirmă că România are o legislație penală ce oferă cele mai multe drepturi pentru suspect/inculpat, drepturi reluate de mai multe ori pe parcursul unei cauze.

'Problema legislativă presupune o discuție extrem de amplă. Soluții procedurale ar fi: simplificarea Codului de procedură penală și introducerea unor formulare clare, standardizate, verificate instituțional, care să elimine redundanțele', subliniază procurorii.

Conform Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, timpul în Justiție este pe locul doi.

'Deși, în viața de zi cu zi, timpul este inamicul numărul unu al tuturor, în justiție e pe locul doi, pentru că aproape toți găsim timp peste program, sâmbete și duminici, sărbători legale pentru a face ce nu se poate în timpul programului. Acestea nu sunt cuantificate nicăieri și, bineînțeles, neplătite și nici recompensate cu timp liber corespunzător', explică magistrații.

AMASP precizează că la toate Parchetele și instanțele există un program al serviciilor, prin rotație: toți magistrații sunt de serviciu, de obicei, câte o săptămână.

'În perioada stabilită, dacă sună telefonul, la orice oră din zi sau din noapte, trebuie să mergi la serviciu sau la fața locului săvârșirii unei infracțiuni (știm și alții o fac, dar nu asta e discuția). Nu există sporuri salariale pentru acest lucru. La Parchetele sau instanțele mici, se face de serviciu extrem de des, astfel încât nu se poate părăsi localitatea mai mult de o săptămână. Speța nouă, survenită în timpul serviciului, de obicei, speță dificilă și de impact, trebuie rezolvată rapid, iar făptuitorul trebuie să se transforme în inculpat propus spre arestare preventivă în 24 de ore, timp în care de la un apel telefonic trebuie să creezi un dosar cu toate probele utile pentru ca persoana să fie scoasă din societate și plasată într-o măsură preventivă', arată procurorii.

Conform asociației, perioada reținerii de 24 de ore este dintre cele mai mici din Europa (Franța, Germania, Italia - 48 de ore, Spania - 72 de ore).

AMASP evidențiază că lucrătorii de poliție sunt 'esențiali' în procesul penal, iar fără o relație funcțională activitatea este 'paralizată'. La Parchetele de pe lângă Judecătorii, cu unele excepții pentru anumite infracțiuni, procurorii supraveghează urmărirea penală în dosare, de obicei dosare 'de ordinul miilor', adaugă asociația.

Procurorii menționează totodată că pentru delegări, detașări și transferuri trebuie stabilite niște criterii transparente și concrete, pentru că stabilitatea atrage eficiență, iar lipsa continuității afectează 'grav' durata și calitatea procesului penal.

Informatizarea sistemului este încă 'insuficientă' și 'inegală', comunicarea între instituții este 'lentă' și 'ineficientă', procesele sunt încă dependente de hârtie, proceduri depășite și consumatoare de timp, mai atrage atenția AMASP.

Dotările tehnice sunt 'insuficiente' și 'neperformante', completează asociația.

'În prezent, modalitatea de săvârșirea a infracțiunilor, cel puțin a unora, s-a rafinat foarte mult și este realizată cu instrumente sofisticate, care ar trebui să se găsească și la îndemâna anchetatorilor. Absența specializărilor practice duce la soluții neuniforme și întârzieri. De asemenea, este nevoie de un plan coerent de perfecționare, adaptat la evoluția infracționalității', mai spun magistrații.

Volumul de muncă disproporționat față de alte state UE, așa cum indică 'nenumărate' studii comparative, mai arată AMASP.

'Magistratul european dispune de mai multe persoane pe care le coordonează și care îl ajută, în timp ce magistratul român lucrează, de regulă, doar cu sprijinul unui singur grefier care este obligat să muncească suplimentar. Nu există o normare a muncii, care ar fi și extrem de greu de realizat în condițiile structurii actuale a sistemului. (...) Lipsa de personal se traduce prin volum de muncă dublu sau triplu în anumite instanțe sau Parchete și are efect direct asupra duratei proceselor și calității actului de justiție', subliniază asociația.

Cercetarea faptelor penale săvârșite de magistrați este un alt punct abordat de AMASP. 'În prezent, este dificil ca faptele penale săvârșite de magistrați să fie cercetate efectiv, lipsesc mecanisme clare și independente de investigare, ceea ce duce la o percepție de intangibilitate, care afectează credibilitatea întregului sistem', susține AMASP, care se pronunță pentru selectarea unor procurori cu experiență și care și-au dovedit profesionalismul pentru aceste structuri.

Numirile în marile funcții de conducere ale Parchetelor să fie avizate conform de CSM și bazate pe criterii meritorii și bine formulate, în urma unei selecții riguroase, se mai numără printre soluțiile indicate de asociație.

Accesul în magistratură să se facă păstrând un standard ridicat care să includă și o evaluare psihologică concretă, repetată pe parcursul exercitării funcției și mecanisme de prevenire a burnout-ului, mai transmite AMASP. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)