Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a susținut marți că intențiile Guvernului în legătură cu modificarea vârstei de pensionare și cuantumul pensiilor magistraților încalcă 'flagrant' principiile consacrate de Constituție și de reglementările internaționale.

'Consiliul Superior al Magistraturii dezaprobă ferm măsurile preconizate de Guvernul României în legătură cu modificarea sistemului de pensionare a judecătorilor și procurorilor, prezentate de prim-ministrul României în conferința de presă de marți. Maniera de comunicare publică a măsurilor decise de Guvern, într-o abordare specifică mai degrabă unui veritabil dictat și fără nicio consultare a autorității judecătorești, reprezintă o manifestare abuzivă și discreționară a prerogativelor puterii executive, care aruncă în derizoriu principiul cooperării loiale între autoritățile publice și statutul de putere în stat al justiției. Intențiile autorității executive încalcă flagrant principiile consacrate de Constituția României și de reglementările internaționale în materie, așa cum au fost în mod constant reflectate în jurisprudența Curții Constituționale', precizează CSM într-un comunicat transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, creșterea din nou a vârstei de pensionare, majorarea 'bruscă' a vechimii în funcție necesare pentru pensionare, cât și diminuarea drastică a cuantumului pensiei de serviciu, după ce toate aceste elemente au fost deja modificate substanțial prin Legea 282/2023, intrată în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024, sunt în mod evident de natură să 'înfrângă' principiile securității juridice și așteptării legitime care ar trebui să constituie pentru legiuitor 'imperative' în activitatea de legiferare.

'Este obligatoriu ca magistraților în funcție să le fie asigurat un cadru normativ predictibil, iar această condiție este incompatibilă cu modificările de substanță, în mod repetat, ale statutului acestora, al căror efect este acela de a crea un sistem normativ fundamental diferit de cel existent la momentul accesului în profesie. Judecătorii și procurorii în funcție și-au asumat responsabilitățile specifice, gestionând un volum imens de cauze, în condițiile unui cadru normativ deseori lipsit de calitatea necesară și supunându-se celui mai strict regim de incompatibilități și interdicții, având așteptarea legitimă că statul, la rândul său, își va respecta obligația de a le asigura stabilitatea componentelor esențiale ale statutului lor', subliniază reprezentanții Consiliului.

CSM adaugă că intențiile Guvernului afectează 'grav' și componenta financiară a independenței justiției, care impune asigurarea pentru magistrați a garanției sociale reprezentată de plata unei pensii de serviciu într-un cuantum cât mai apropiat de cel al ultimului venit, deziderat pe care reducerea anunțată a cuantumului pensiei este departe de a îl mai îndeplini.

'Modificările preconizate vor genera o nouă falie în rândul magistraturii române, creând discriminări majore între generațiile de judecători și procurori, iar pe termen lung vor conduce la distrugerea sistemului de justiție, de vreme ce aceste profesii vor deveni complet neatractive, întrucât responsabilitățile specifice, condițiile deosebite de muncă și regimul drastic de incompatibilități și interdicții nu sunt compensate corespunzător nici prin sistemul de remunerare și nici prin sistemul de pensionare', arată Consiliul Superior al Magistraturii.

Toate măsurile anunțate, care vizează numai categoria profesională a judecătorilor și procurorilor, se înscriu, de fapt, 'în campania de stigmatizare' a acestora, inițiată și întreținută de factorul politic în scopul manifest de a 'submina' puterea judecătorească și independența acesteia, doar pentru a abate atenția de la problemele reale ale societății, care nu au fost create de magistrați sau de la scandalurile recente din spațiul public, menționează sursa citată.

'Consiliul Superior al Magistraturii asigură judecătorii și procurorii că va utiliza toate instrumentele instituționale pentru a proteja independența justiției, valoare esențială fără de care statul de drept nu poate exista', se mai precizează în comunicat.

Marți, premierul Ilie Bolojan a anunțat că printr-un proiect legislativ se propune creșterea vârstei standard de pensionare a magistraților la 65 de ani.

Șeful Executivului a prezentat, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, un proiect privind pensiile magistraților.

'Propunem creșterea vârstei de pensionare și intrarea și în sistemul de justiție în pensie la vârsta standard de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea pe care astăzi o prevede legea, de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o creștere a vechimii după care te poți pensiona la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistemul din România să iasă la pensie mai repede, dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, ar urma ca pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede la pensie să piardă două procente din pensie', a explicat Ilie Bolojan.

De asemenea, premierul a propus ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum este în prezent.

'În ceea ce privește cuantumul pensiei, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate de către cel care lucrează în ultimii ani de activitate - patru ani, cinci ani și așa mai departe - și din această medie de salarii există calculat în diferite țări, pe diferite sisteme, procente. În unele țări avem un sistem de plată total contributiv, deci nu există nicio diferențiere între sistemul din magistratură și ceilalți funcționari. În cele mai multe țări există o formulă care însă ne duce în situația de a ne apropia la o valoare care înseamnă 60 - 70% din câștigurile salariale nete din ultimii ani de activitate. În această situație, (...) am făcut o propunere care ține cont atât de acest principiu de bază, dar și de formulele aflate în legislația românească și cele care țin de decizii ale Curții Constituționale. În fapt, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat să fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez. Deci, nu 80% din brut, cum este astăzi, ceea ce depășește salariul net, și maxim 70% din ultimul salariu net, o valoare care oricum este la marja superioară a situației din țările Uniunii Europene', a explicat prim-ministrul Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, 'calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute, deci se propune să existe un procent de 55% din venitul brut în ultimii cinci ani de zile, dar nu mai mult de 70% din salariul net, din ultimul salariu net'. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Florin Marin, editor online: Adrian Dădârlat)