Curtea Constituțională a României discută, joi, sesizarea fostului președinte Klaus Iohannis în legătură cu modificarea articolului 24 alineatul 3 din Legea fondului funciar.

Actul normativ, trimis pe 19 iulie 2024 la CCR, introduce în categoria construcțiilor pentru care Comisia județeană de fond funciar va putea emite, la cerere, titluri de proprietate a construcțiilor edificate și de fostele întreprinderi agricole de stat, de fostele societăți comerciale cu capital de stat la data înființării acestora, de fostele stațiuni de mașini agricole, precum și a celor edificate de fostele cooperative meșteșugărești.

Fostul șef al statului a transmis că, în cazul legii criticate, este încălcat principiul bicameralismului. Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Senat, pe 18 septembrie 2023, iar, ulterior, în procedura de la Camera Deputaților, cameră decizională, au fost incluse noi amendamente, care implică stabilirea unei noi condiții pentru toți solicitanții, a precizat el.

''O astfel de intervenție legislativă, având în vedere amploarea sa, sfera titularilor, sfera entităților care au edificat construcțiile, momentul la care intervine, pune în discuție atât respectarea principiului bicameralismului, cât și securitatea raporturilor juridice, constituind modificări majore față de intenția inițiatorilor'', a explicat Klaus Iohannis.

În opinia sa, este afectat, totodată, regimul constituțional al proprietății publice. ''În ceea ce privește terenurile aflate în proprietatea publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, dispozițiile art. 136 alin. (4) din Constituție stabilesc că: 'Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică'', se arată în sesizare.

''Apreciem că transferul unui bun din proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale în patrimoniul unei alte entități nu s-ar putea realiza decât prin prealabile operațiuni de trecere a respectivului teren din domeniul public în domeniul privat și, ulterior, de transfer al acestuia. Operațiunile pot fi realizate prin hotărâre a Consiliului Județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a Consiliului Local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, cu respectarea principiului autonomiei locale'', a indicat Iohannis.

El a adăugat că, în contextul legii criticate, se vor emite, la cerere, de către Comisiile județene de fond funciar titluri de proprietate proprietarilor actuali ai construcțiilor, fără a se ține cont de manifestarea de voință a organelor deliberative ale unităților administrativ-teritoriale de la caz la caz, aspect ce contravine nu doar articolului 136, ci și articolului 120 din Legea fundamentală.

Potrivit lui Iohannis, legea afectează regimul constituțional al proprietății private, în condițiile în care actualul cadru normativ nu conține dispoziții privind transmiterea cu titlu gratuit a terenurilor aflate în domeniul privat al statului, rămânând un aspect ce se încadrează în ansamblul garanțiilor prevăzute de Constituție și de legislația organică din domeniu.

''În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a recunoscut competența exclusivă a Parlamentului, ca organ reprezentativ, de a stabili transmiterea cu titlu gratuit a unor terenuri aflate în domeniul privat al statului către terți, luând în considerare satisfacerea unor obiective de interes pentru dezvoltarea unui segment economic din societate, însă numai sub condiția reglementării unor garanții adecvate'', a amintit Iohannis.

El a evocat lipsa de claritate a sferei entităților pentru care se aplică noua soluție legislativă, nereglementarea distinctă a situației juridice a terenurilor, confuzia cu privire la suprafețele solicitate, nedelimitarea acestora, necorelarea cu dispozițiile aflate în vigoare în materie de patrimoniu al fostelor entități cooperatiste și absența oricăror norme privind situațiile în curs.

Conform fostului președinte, aceste aspecte sunt de natură să genereze atât un tratament 'diferențiat' pentru persoanele îndreptățite la recunoașterea unui drept de proprietate, contrar articolului 16 din Constituție, cât și să pună în discuție securitatea raporturilor juridice, contrar articolului 1 alineatul 5 din Legea fundamentală. AGERPRES/(AS - redactor: Mihai Stoica, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Preda)